{"id":11895,"date":"2015-02-17T14:07:51","date_gmt":"2015-02-17T12:07:51","guid":{"rendered":"http:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/?p=11895"},"modified":"2015-02-17T14:08:21","modified_gmt":"2015-02-17T12:08:21","slug":"mihail-vakulovski-despre-patologii-de-zahar-prilepin","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/mihail-vakulovski-despre-patologii-de-zahar-prilepin\/","title":{"rendered":"Mihail Vakulovski despre „Patologii” de Zahar Prilepin"},"content":{"rendered":"
\n

E de la sine \u00een\u021beles c\u0103 farmecul unei c\u0103r\u021bi nu poate fi redat \u00een alt\u0103 limb\u0103 dec\u00e2t cu ajutorul unui traduc\u0103tor iscusit. Totu\u0219i, de prea pu\u021bine ori ne g\u00e2ndim la importan\u021ba muncii acestuia. Mihail Vakulovski este unul dintre traduc\u0103torii care au rescris \u00een limba rom\u00e2n\u0103 pentru Curtea Veche Publishing opere ale unora dintre cei mai mari autori ru\u0219i contemporani: Vladimir Sorokin<\/a>, Mihail Kononov<\/a>,\u00a0Zahar Prilepin<\/a>. <\/em><\/p>\n

Reproducem mai jos un fragment dintr-o recenzie<\/a> a volumului \u201ePatologii<\/a>\u201d de Zahar Prilepin (ap\u0103rut \u00een 2014 la Curtea Veche Publishing), publicat\u0103 de Mihail Vakulovski \u00een revista online Tiuk!:<\/a>
\n<\/em><\/p>\n<\/div>\n

\"patologii_cop_1\"<\/a>Romanul \u201ePatologii<\/a>\u201d (publicat \u00een 2005) este debutul literar al lui Zahar Prilepin, \u00een acest moment considerat unul din cei mai buni scriitori ru\u015fi contemporani, laureat al celor mai importante premii culturale ruse\u015fti (inclusiv Na\u0163best \u015fi Superna\u0163best), scriitor tradus \u00een 15 limbi, edi\u0163ia francez\u0103 a \u201ePatologii\u201d-lor fiind premiat\u0103 cu \u201eRusofonia\u201d, pentru cea mai bun\u0103 traducere a unei c\u0103r\u0163i ruse\u015fti.<\/p>\n

\u201ePatologi<\/a>i\u201d este un roman foarte bun, foarte tare, foarte complex, foarte bine scris \u015fi impecabil structurat. Romanul are dou\u0103 linii de subiect majore \u2013 r\u0103zboiul \u015fi dragostea, alte teme importante fiind gelozia (masculin\u0103), copil\u0103ria \u015fi religia. Ac\u0163iunea are loc \u00een prezent, \u00een Cecenia, iar personajul principal, Egor Ta\u015fevski, e un soldat rus, membru al for\u0163elor speciale, care lupt\u0103 \u00een r\u0103zboiul din Cecenia (ceea ce i s-a \u00eent\u00eemplat \u015fi scriitorului, poate \u015fi de aceea reu\u015fe\u015fte s\u0103 fie at\u00eet de veridic!). A\u015fadar, Zahar Prilepin se uit\u0103 prin ochii acestui soldat ca s\u0103 ne descrie r\u0103zboiul din Cecenia. Dar e un punct de vedere existen\u0163ial, fiind vorba de beletristic\u0103, nu de un manifest social.<\/span><\/p>\n

Romanul \u00eencepe cu postfa\u0163a, care e foarte concentrat\u0103 \u015fi spune multe despre Prilepin, dar \u015fi despre stilul \u015fi intensitatea c\u0103r\u0163ii, iar c\u00eend termini romanul \u00ee\u0163i vine s\u0103 mai cite\u015fti o dat\u0103 postfa\u0163a din fa\u0163\u0103, astfel cartea risc\u00eend s\u0103 se transforme \u00eentr-o matrio\u015fco-roman\u2026 Postfa\u0163a con\u0163ine o ging\u0103\u015fie patern\u0103 total\u0103 \u015fi nem\u0103rginit\u0103 (Prilepin are patru copii \u2013 afl\u0103m asta din biografia de pe site-ul personal, la rubrica \u201erealiz\u0103ri\u201d), o poft\u0103 disperat\u0103 de via\u0163\u0103, o putere de supravie\u0163uire supraomeneasc\u0103. Chiar de aici descoperim tehnici deosebite, dar \u015fi multe detalii de care-\u0163i aminte\u015fti la lectur\u0103 (din acest punct de vedere Prilepin e cehovian, la el arma care apare \u00een actul \u00eent\u00eei va \u00eempu\u015fca neap\u0103rat mai \u00eencolo, nu e deloc ca la Peter Handke, s\u0103 zicem). C\u00eend autobuzul \u00een care se afla protagonistul \u015fi copilul s\u0103u adoptiv cade sub ap\u0103, scriitura sa transmite trecerea timpului foarte ingenios \u015fi conving\u0103tor, altfel \u00een substan\u0163a lichid\u0103 fa\u0163\u0103 de trecerea normal\u0103 a timpului, dar \u015fi intensitatea \u015fi disperarea tr\u0103irilor \u00een situa\u0163iile limit\u0103 (\u201eAm \u00eentors capul spre st\u00e2nga \u015fi am v\u0103zut c\u0103 u\u015fa e deschis\u0103 \u015fi, \u00eemping\u00e2ndu-m\u0103 pe sub picioarele cuiva, m-am \u00eentors, m-am apucat cu m\u00e2na st\u00e2ng\u0103 de u\u015f\u0103, de bara de fier, \u00eenc\u0103 de ceva, mi-am rupt undeva unghia degetului mijlociu \u015fi parc\u0103 din ultimele puteri, \u00eempingeam din picioare, uneori \u00een gol, uneori nimerind ceva, m\u0103 mi\u015fcam undeva, \u015fi deodat\u0103 am sim\u0163it cum autobuzul a \u00eenceput s\u0103 se duc\u0103 iute \u00een jos, precum un meteorit subacvatic, iar eu cu copilul am r\u0103mas \u00een apa rece ca ghea\u0163a, \u00een mijlocul r\u00e2ului, pierdu\u0163i de lume. \u00centunericul era \u00een valuri \u015fi nepl\u0103cut la gust \u015fi doar mai t\u00e2rziu mi-am dat seama c\u0103, tot \u00eenv\u00e2rtindu-m\u0103 prin autobuz, mi-am mu\u015fcat obrazul \u015fi o buc\u0103\u0163ic\u0103 din el se rostogolea pe la mine prin gur\u0103 \u015fi, asemeni unui atlet nu prea inteligent, se \u00eempingea \u00een cerul gurii mele, sprijinindu-se de limba-mi roz, de parc\u0103 s-ar str\u0103dui s\u0103 m\u0103 ridice cu for\u0163a unicului lui mu\u015fchi. […]”)
\n<\/span><\/p>\n

Continuarea recenziei o pute\u021bi citi aici<\/a>.<\/p>\n

Sursa fotografie Mihail Vakulovski (featured image<\/em>): pagina<\/a> personal\u0103 de Facebook. Credit foto: Cosmin Bumbu\u021b<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

E de la sine \u00een\u021beles c\u0103 farmecul unei c\u0103r\u021bi nu poate fi redat \u00een alt\u0103 limb\u0103 dec\u00e2t cu ajutorul unui traduc\u0103tor iscusit. Totu\u0219i, de prea pu\u021bine ori ne g\u00e2ndim la importan\u021ba muncii acestuia. Mihail Vakulovski este unul dintre traduc\u0103torii care au rescris \u00een limba rom\u00e2n\u0103 pentru Curtea Veche Publishing opere ale unora dintre cei mai… Mihail Vakulovski despre „Patologii” de Zahar Prilepin<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":11927,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[5],"tags":[4489,4491,578,2581,3684,2465,1313,1989,3702,3701,3685],"class_list":["post-11895","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-guest-posts","tag-carte","tag-curtea-veche-publishing","tag-editura-curtea-veche","tag-mihail-vakulovski","tag-patologii","tag-razboi","tag-recenzie","tag-scriitor-rus","tag-tiuk","tag-traducator-limba-rusa","tag-zahar-prilepin"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11895","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11895"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11895\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/11927"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11895"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11895"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11895"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}