{"id":10973,"date":"2014-07-21T09:48:36","date_gmt":"2014-07-21T07:48:36","guid":{"rendered":"http:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/?p=10973"},"modified":"2014-07-21T09:50:00","modified_gmt":"2014-07-21T07:50:00","slug":"10973","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/10973\/","title":{"rendered":"Vladimir Tism\u0103neanu: Suferin\u0163\u0103, adev\u0103r \u015fi salvare: Despre preotul-profesor Viorel Baciu \u015fi destinul Bisericii Greco-Catolice"},"content":{"rendered":"<p class=\"rtejustify\" style=\"color: #000000;\"><a href=\"http:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2014\/07\/Istoria-unui-destin-confiscat.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter size-large wp-image-10975\" src=\"http:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2014\/07\/Istoria-unui-destin-confiscat-665x1024.jpg\" alt=\"Istoria unui destin confiscat\" width=\"665\" height=\"1024\" srcset=\"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2014\/07\/Istoria-unui-destin-confiscat-665x1024.jpg 665w, https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2014\/07\/Istoria-unui-destin-confiscat-195x300.jpg 195w, https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2014\/07\/Istoria-unui-destin-confiscat.jpg 1040w\" sizes=\"auto, (max-width: 665px) 100vw, 665px\" \/><\/a><\/p>\n<p class=\"rtejustify\" style=\"color: #000000;\">Totalitarismul, \u00een oricare din variantele sale, f\u0103r\u0103 excep\u0163ie nefaste \u015fi demonice, a \u00eensemnat agresiunea continu\u0103 \u00eempotriva onoarei, verticalit\u0103\u0163ii etice \u015fi adev\u0103rului. Servitorii sistemelor totalitare au fost obseda\u0163i de controlarea \u015fi supravegherea spiritului. Pentru ei, nu Hristos, nu Dumnezeu erau calea \u015fi adev\u0103rul, ci Partidul. De fapt, cum scria poetul polonez Aleksander Wat, comunismul a \u00eensemnat distrugerea omului interior, a sufletului, a \u00eencrederii. Pentru a ob\u0163ine acest lucru, era nevoie de torpilarea p\u00e2n\u0103 la anihilare a credin\u0163ei religioase. Atacul \u00eempotriva religiilor a fost declan\u015fat de bol\u015fevici din prima clip\u0103 de exercitare a puterii lor dictatoriale, de nimic \u00eengr\u0103dit\u0103, samavolnic\u0103, inuman\u0103 \u015fi dezumanizant\u0103.<\/p>\n<p class=\"rtejustify\" style=\"color: #000000;\">Am citit acest volum cu imens interes. Este o carte izvor\u00e2t\u0103 dintr-o mare iubire pentru un om, preotul greco-catolic Viorel Baciu, care, \u00een vremuri de cumplite \u00eencerc\u0103ri, a \u015ftiut s\u0103 nu capituleze. Mai mult, asemeni altor personalit\u0103\u0163i ale acestei nobile tradi\u0163ii religioase \u015fi general-culturale, Viorel Baciu a reu\u015fit s\u0103 transmit\u0103 prin genera\u0163ii, valorile \u00een care au crezut marii c\u0103rturari ai Ardealului etern. A fost, la propriu \u015fi la figurat, un \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor, un dasc\u0103l, un profesor.<\/p>\n<p class=\"rtejustify\" style=\"color: #000000;\"><strong>Regimul comunist din Rom\u00e2nia a ac\u0163ionat mimetic \u00een 1948, a urmat cu patologic zel linia Kremlinului de eradicare a greco-catolicismului.<\/strong>\u00a0Cel pu\u0163in dou\u0103 lucruri \u00eei deranjau pe Stalin \u015fi pe discipolii s\u0103i din Rom\u00e2nia. \u00cen primul r\u00e2nd, era vorba de existen\u0163a unei matrici spirituale care nu putea fi oxidat\u0103, corupt\u0103 ideologic, un set de valori care au dat m\u0103sura a ceea ce \u00eenseamn\u0103 umanismul rom\u00e2nesc. Apoi, la fel de important \u015fi de exasperant pentru cei care impuseser\u0103 monopolul politic \u015fi ideologic al bol\u015fevismului \u00een Rom\u00e2nia, era leg\u0103tura dintre greco-catolicism \u015fi Roma. Interna\u0163ionalismul stalinist nu permitea niciun alt reper al loialit\u0103\u0163ii. Devotamentul pentru Kremlin era sacru \u00een ochii lor. Cel pentru Roma, deci pentru umanismul cre\u015ftin ca experien\u0163\u0103 global\u0103, era &#8222;criminal&#8221;, subversiv, trebuia nimicit. Toate cultele au fost prigonite \u00een Rom\u00e2nia comunist\u0103, \u00eens\u0103 niciunul nu a fost h\u0103r\u0163uit cu at\u00e2ta diabolic\u0103 \u00eenver\u015funare precum cel greco-catolic. Nu propun aici o ierarhie a suferin\u0163ei, constat pur \u015fi simplu eviden\u0163e perfect documentabile \u015fi documentate (men\u0163ionez scrierile istoricului Cristian Vasile, precum \u015fi capitolul despre represiunile anti-religioase din &#8222;Raportul Final&#8221; al Comisiei Preziden\u0163iale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Rom\u00e2nia).<\/p>\n<p class=\"rtejustify\" style=\"color: #000000;\">\u00cen r\u0103scolitorul ei eseu, Miori\u0163a Got scrie, pe bun\u0103 dreptate:\u00a0<em>&#8222;Cu toate c\u0103 Biserica Rom\u00e2n\u0103 Unit\u0103 cu Roma, Greco-Catolic\u0103 a jucat un rol esen\u0163ial \u00een dezvoltarea culturii \u015fi a educa\u0163iei \u00een Rom\u00e2nia modern\u0103, fiind una dintre cele dou\u0103 biserici na\u0163ionale rom\u00e2ne\u015fti, ea a fost singurul cult scos \u00een afara legii prin Decretul 358 din 1 Decembrie 1948, fiind intens persecutat\u0103 mai apoi vreme de patruzeci de ani. Patrimoniul acesteia a fost r\u0103pit \u015fi dat \u00een folosin\u0163\u0103 Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne \u015fi statului comunist. \u00cen anii stalinismului, cardinalul Iuliu Hossu \u015fi to\u0163i cei 11 episcopi greco-catolici, \u00eempreun\u0103 cu nenum\u0103ra\u0163i preo\u0163i, c\u0103lug\u0103ri \u015fi credincio\u015fi au fost tortura\u0163i \u015fi uci\u015fi \u00een temni\u0163ele comuniste, decimati, persecuta\u0163i.&#8221;<\/em>\u00a0Tinerii din Rom\u00e2nia de azi \u015ftiu prea pu\u0163in despre supliciul unor oameni precum Viorel Baciu.<\/p>\n<p class=\"rtejustify\" style=\"color: #000000;\">Cartea aceasta este un efort de a desfide amnezia \u015fi de a reaminti c\u0103 era posibil s\u0103 supravie\u0163uie\u015fti f\u0103r\u0103 a pactiza cu sistemul totalitar. Preotul greco-catolic Viorel Baciu a fost ceea ce numim un om drept. Erudit, de o inteligen\u0163\u0103 sc\u0103p\u0103r\u0103toare, era \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 un \u00een\u0163elept \u015fi un misionar al Adev\u0103rului. Credin\u0163a sa a fost una ad\u00e2nc\u0103 \u015fi fierbinte. La un ceas c\u00e2nd regimul abolise fundamentele distinc\u0163iei dintre Bine \u015fi R\u0103u, c\u00e2nd ura era predicat\u0103, codificat\u0103 \u015fi institu\u0163ionalizat\u0103 drept ideologie oficial\u0103, Viorel Baciu a ap\u0103rat, cu orice risc, dreptul de a r\u0103m\u00e2ne fidel marii lec\u0163ii de iubire a cre\u015ftinismului:\u00a0\u00a0<em>&#8222;Se cuvine a fi men\u0163ionat faptul c\u0103 p\u0103rintele Viorel Baciu \u2013 a\u015fa cum el \u00eensu\u015fi m\u0103rturisea \u00een repetate r\u00e2nduri cu modestie, dar \u015fi cu v\u0103dit\u0103 mul\u0163umire \u2013, din clipa hirotonisirii sale ca preot greco-catolic (la 25 Martie 1948, de Sf\u00e2nta S\u0103rb\u0103toare a Bunei-Vestiri) p\u00e2n\u0103 la plecarea \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor (pe 25 Martie 1983, 35 de ani mai t\u00e2rziu), nu a l\u0103sat s\u0103 treac\u0103 nicio zi f\u0103r\u0103 a oficia Sf\u00e2nta Liturghie \u015fi f\u0103r\u0103 a se \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi cu Trupul \u015fi S\u00e2ngele M\u00e2ntuitorului, acas\u0103 \u015fi oriunde s-ar fi deplasat.&#8221;<\/em><\/p>\n<p class=\"rtejustify\" style=\"color: #000000;\">Securitatea s-a ocupat cu maniacal\u0103 insisten\u0163\u0103 de Biserica Greco-Catolic\u0103, a \u00eencercat s\u0103 suprime rezisten\u0163a credincio\u015filor \u015fi a clericilor care \u00eei p\u0103storeau, \u00een secret, pe cei care nu acceptaser\u0103 dictatul partidului-stat.\u00a0 Acest volum este o contribu\u0163ie indispensabil\u0103 la \u00een\u0163elegerea strategiilor salv\u0103rii spiritului, deci a sinelui, a Eului moral, atunci c\u00e2nd bezna ajunge s\u0103 par\u0103 etern\u0103, c\u00e2nd cinismul oportunist face ravagii, c\u00e2nd prea pu\u0163ini intrez\u0103resc o lumin\u0103 la cap\u0103tul tunelului. \u00cel recomand din inim\u0103 tuturor celor pentru care libertatea \u015fi demnitatea fiin\u0163ei umane sunt valori ve\u015fnice, esen\u0163iale \u015fi non-negociabile.<\/p>\n<p class=\"rtejustify\" style=\"color: #000000;\"><strong>Martirul ne\u015ftiut Viorel Baciu a oferit un exemplu de onoare \u00een timpuri \u00een care at\u00e2\u0163ia au ales calea opus\u0103, a dezonoarei.<\/strong><\/p>\n<p class=\"rtejustify\" style=\"color: #000000;\">Washington, DC<\/p>\n<p class=\"rtejustify\" style=\"color: #000000;\">23 mai 2013<\/p>\n<p class=\"rtejustify\" style=\"color: #000000;\">Textul de mai sus este prefa\u0163a volumului Miori\u0163ei Baciu Got, &#8222;Istoria unui destin confiscat. Tat\u0103l meu, martirul ne\u015ftiut Viorel Baciu&#8221;, ap\u0103rut la Curtea Veche Publishing \u00een 2013.<\/p>\n<p class=\"rtejustify\" style=\"color: #000000;\"><a style=\"color: #37404e;\" href=\"http:\/\/www.curteaveche.ro\/istoria-unui-destin-confiscat.html\">http:\/\/www.curteaveche.ro\/istoria-unui-destin-confiscat.html<\/a><\/p>\n<p><span style=\"color: #000000;\">&#8211; See more at: http:\/\/literaturadeazi.ro\/content\/suferin%C5%A3%C4%83-adev%C4%83r-%C5%9Fi-salvare-despre-preotul-profesor-viorel-baciu-%C5%9Fi-destinul-bisericii-greco#sthash.HhpgPqf4.dpuf<\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Totalitarismul, \u00een oricare din variantele sale, f\u0103r\u0103 excep\u0163ie nefaste \u015fi demonice, a \u00eensemnat agresiunea continu\u0103 \u00eempotriva onoarei, verticalit\u0103\u0163ii etice \u015fi adev\u0103rului. Servitorii sistemelor totalitare au fost obseda\u0163i de controlarea \u015fi supravegherea spiritului. Pentru ei, nu Hristos, nu Dumnezeu erau calea \u015fi adev\u0103rul, ci Partidul. De fapt, cum scria poetul polonez Aleksander Wat, comunismul a \u00eensemnat&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/10973\/\" rel=\"bookmark\"><span class=\"screen-reader-text\">Vladimir Tism\u0103neanu: Suferin\u0163\u0103, adev\u0103r \u015fi salvare: Despre preotul-profesor Viorel Baciu \u015fi destinul Bisericii Greco-Catolice<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":10975,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-10973","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-uncategorized"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10973","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10973"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10973\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/10975"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10973"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10973"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10973"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}