{"id":10921,"date":"2014-07-14T13:03:16","date_gmt":"2014-07-14T11:03:16","guid":{"rendered":"http:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/?p=10921"},"modified":"2014-07-14T13:11:41","modified_gmt":"2014-07-14T11:11:41","slug":"copii-dusmani-ai-poporului-publicat-in-italiana-dialog-cu-lacramioara-stoenescu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/copii-dusmani-ai-poporului-publicat-in-italiana-dialog-cu-lacramioara-stoenescu\/","title":{"rendered":"\u201eCopii – du\u015fmani ai poporului\u201d publicat \u00een italian\u0103. Dialog cu L\u0103cr\u0103mioara Stoenescu"},"content":{"rendered":"

\"978-973-669-401-1_5\"<\/a><\/p>\n

\u201eCopii – du\u015fmani ai poporului\u201d publicat \u00een italian\u0103. Dialog cu L\u0103cr\u0103mioara Stoenescu<\/p>\n

\"\"La apari\u0163ia, \u00een traducere italian\u0103, a volumului\u00a0Bambini – nemici del popolo (Copii – du\u015fmani ai poporului)<\/em>, publicat \u00een excelente condi\u0163ii grafice de Saecula Edizioni \u015fi prezentat la Torino la standul Rom\u00e2niei cu ocazia Salonului Interna\u0163ional de Carte 2014, propunem cititorilor no\u015ftri, \u00een ambele edi\u0163ii lingvistice ale revistei, un amplu interviu cu autoarea, L\u0103cr\u0103mioara Stoenescu, realizat de traduc\u0103torul Mauro Barindi. Edi\u0163ia italian\u0103 a ap\u0103rut cu sprijinul Institutului Cultural Rom\u00e2n prin programul de finan\u0163are TPS. \u00cen acest dialog, L\u0103cr\u0103mioara Stoenescu ne \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte din motivele care au determinat-o s\u0103 scrie aceast\u0103 dramatic\u0103 m\u0103rturie de via\u0163\u0103.<\/span><\/p>\n

Doamn\u0103 Stoenescu, ce v-a f\u0103cut s\u0103 scrie\u0163i aceast\u0103 carte de memorii care istorise\u015fte\u00a0 deportarea familiei dumneavoastr\u0103 \u00een timpul stalinismului din Rom\u00e2nia, \u00een anii \u201950 ai secolului trecut?<\/strong><\/p>\n

Nu mi-a fost deloc u\u015for s\u0103 m\u0103 decid s\u0103 scriu despre deportarea noastr\u0103 \u00een Bucovina, s\u0103 rememorez o perioad\u0103 care m-a r\u0103nit psihic \u015fi m-a umilit chiar din copil\u0103rie, stigmatiz\u00e2ndu-m\u0103 \u015fi delimit\u00e2ndu-m\u0103 de al\u0163i copii de seama mea. Dar m-am hot\u0103r\u00e2t cu greu \u015fi din alte motive.
\n\u00cen primul r\u00e2nd, p\u0103rin\u0163ii mei muriser\u0103, tat\u0103l meu \u00een 1974, iar mama \u00een 1994 \u015fi nu \u015ftiam dac\u0103 ar fi dorit s\u0103 se scrie despre ei, fiind oameni mode\u015fti, c\u0103rora nu le-ar fi pl\u0103cut s\u0103 fie cunoscu\u0163i, iar la noi \u00een cas\u0103, deportarea era un subiect tabu. Tat\u0103l ne protejase \u015fi nu ne spusese nimic despre b\u0103t\u0103ile de la anchete \u015fi \u00eenchisoare sau de munca grea din colonia de munc\u0103 de la Span\u0163ov-Olteni\u0163a. Am b\u0103nuit c\u0103 n-ar fi fost \u00eempotriv\u0103 s\u0103 scriu, dar nu puteam fi sigur\u0103 nici c\u0103 ar fi dorit aceasta.
\nFiind con\u015ftient\u0103 c\u0103 a scrie o carte-document \u00eenseamn\u0103 o mare responsabilitate \u00een\u00a0 asumarea adev\u0103rului, trebuia s\u0103 am permis de cercet\u0103tor la Arhivele Securit\u0103\u0163ii, unde s\u0103 caut lista deporta\u0163ilor, dosarul tat\u0103lui meu \u015fi altele. Eu aveam depus\u0103 cererea s\u0103 consult dosarul tatei de vreo doi ani, dar nu mi se aprobase \u00eenc\u0103. A mai durat aproape dou\u0103 luni s\u0103 mi se elibereze permisul. Unele fotografii din carte ce consemneaz\u0103 \u00eentoarcerea noastr\u0103, au fost f\u0103cute de unchiul meu, pasionat fotograf, care avea acest hoby, altfel,\u00a0 nu ne-am fi permis s\u0103 ne fotografiem.
\n\u00cen al treilea r\u00e2nd, ar fi fost prima mea carte, deci un debut. Eu aveam o v\u00e2rst\u0103 la care nu m\u0103 mai g\u00e2ndeam s\u0103 mai scriu \u015fi m\u0103 temeam s\u0103 nu fie ridicol debutul meu t\u00e2rziu. Cochetasem, ce-i drept, cu poezia \u00een tinere\u0163e, aveam \u00een copil\u0103rie publica\u0163ii, dar aceste teme ale scrierilor mele nu ar fi fost acceptate de cenzur\u0103, ba chiar ar fi constituit caz de \u00eenchisoare p\u00e2n\u0103 \u00een \u201990, dar \u015fi atunci ar fi fost tot un debut \u00eent\u00e2rziat. S\u0103 scriu proz\u0103, nu m-a\u015f fi g\u00e2ndit niciodat\u0103, \u00eens\u0103, memorialistica m-a tentat.
\nToate aceste temeri s-au risipit \u00eens\u0103, c\u00e2nd am v\u0103zut \u00een ziare c\u0103 se d\u0103dea amploare dela\u0163iunilor unor copii de \u015fcoal\u0103 racola\u0163i de Securitate. Or astea mi s-au p\u0103rut minore, av\u00e2nd \u00een vedere v\u00e2rsta c\u00e2nd puteau fi tenta\u0163i sau chiar convin\u015fi de gestul lor patriotic: demascarea du\u015fmanului poporului. Ziari\u015ftii \u201enu v\u0103zuser\u0103 p\u0103durea din pricina usc\u0103turilor\u201d, cum spune vorba rom\u00e2neasc\u0103, adic\u0103 esen\u0163ialul din cauza detaliilor. Hot\u0103r\u00e2t lucru, trebuia s\u0103 intervin.
\nAveam datoria s\u0103 ar\u0103t c\u0103 nu asta era important, ci cum au suferit cei 100 de copii giurgiuveni \u015fi familiile lor \u015fi am exemplificat prin cazul meu, al unui copil-du\u015fman al poporului, care mi s-a p\u0103rut emblematic. Am intrat, cum s-a mai spus, pe o ni\u015f\u0103 neexplorat\u0103, a copil\u0103riei \u00een primii ani ai comunismului. Se \u015ftia, ce-i drept, de copiii deporta\u0163i din Banat \u00een B\u0103r\u0103gan, dar despre exodul giurgiuvenilor prigoni\u0163i \u00een toat\u0103 \u0163ara, adic\u0103 \u00een cele 46 de localit\u0103\u0163i, nimeni nu \u015ftia. De aceea m-am sim\u0163it datoare s\u0103 scriu despre asta \u015fi s\u0103 m\u0103 eliberez totodat\u0103 de stigmatul \u015fi r\u0103nile suflete\u015fti. \u00cemi pare bine c\u0103 acum au ocazia s\u0103 afle despre ei \u015fi cititorii italieni.<\/p>\n

Pe atunci avea\u0163i doar zece ani: a retr\u0103i acea experien\u0163\u0103 dureroas\u0103 \u015fi traumatizant\u0103 v-a adus suferin\u0163\u0103 sau v-a ajutat, \u00een ciuda a tot \u015fi a toate, s\u0103 v\u0103 lua\u0163i o piatr\u0103 de pe suflet?<\/strong><\/p>\n

Scriind cartea, am folosit experien\u0163a pe care o fac psihiatrii c\u00e2nd hipnotizeaz\u0103 pacientul, pun\u00e2ndu-l s\u0103 coboare \u00een copil\u0103rie \u015fi s\u0103 retr\u0103iasc\u0103 momentele care l-au marcat, deoarece explic\u0103, \u00een mare parte, anumite comport\u0103ri. La mine, nu a fost cazul s\u0103 cobor \u00een incon\u015ftient, ci am sondat copil\u0103ria \u00een mod con\u015ftient. Am rev\u0103zut totul cu ochii min\u0163ii, nu \u00een stare de hipnoz\u0103, deoarece am amintiri proaspete, atunci fiind destul de mare. F\u0103c\u00e2nd un arc peste timp \u015fi apel\u00e2nd la memoria vizual\u0103 \u015fi auditiv\u0103, am putut s\u0103 tr\u0103iesc acele \u00eent\u00e2mpl\u0103ri.
\nAm vizualizat totul \u015fi mi-au trecut imagini cinematografice pe dinaintea ochilor, de parc\u0103 retina ochiului meu a fixat pentru totdeauna toate aceste imagini care \u015fi acum sunt vii: hainele securi\u015ftilor, figura \u00eengrozit\u0103 a tatei c\u0103 ne p\u0103r\u0103se\u015fte, zarva \u00eempachet\u0103rii lucrurilor, vagonul de vite, lumea din gar\u0103, la plecarea \u00een deportare, drumul la R\u0103d\u0103\u015feni prin ploaia moc\u0103neasc\u0103, livezile de meri \u015fi pruni \u015fi m\u0103rul domnesc al babei Irina, \u015fcoala din R\u0103d\u0103\u015feni unde am fost declarat\u0103 \u201edu\u015fman al poporului\u201d etc.
\nMi-au r\u0103mas \u00een urechi: b\u0103t\u0103ile \u00een u\u015f\u0103 din toiul nop\u0163ii, zgomotele \u00eenfundate ale lucrurilor tr\u00e2ntite prin cas\u0103, \u00een momentul perchezi\u0163iei, \u015foaptele, sc\u00e2r\u0163\u00e2itul ro\u0163ilor de tren, vocea aspr\u0103 a directorului care m\u0103 exmatriculase, cuvintele ne\u00een\u0163elese, \u201edu\u015fman al poporului\u201d \u015fi altele. Dup\u0103 aceast\u0103 experien\u0163\u0103, mi-a fost clar c\u0103, din cauza domiciliului obligatoriu \u2013 cei 25 de kilometri din jurul comunei noastre \u2013 \u00een via\u0163\u0103 am fost o fire independent\u0103, sau dornic\u0103 de libertate, de evaziune din spa\u0163iile \u00eenchise.
\nScriind aceast\u0103 carte, am folosit inten\u0163ionat un limbaj apropiat de cel al copilului de atunci, simplu \u015fi nesofisticat, cu fraze scurte \u015fi dinamice, adecvat situa\u0163iilor \u015fi sentimentelor lui. Pentru mine, scrisul a fost o terapie prin care, cobor\u00e2nd \u00een copil\u0103rie \u015fi explic\u00e2nd celorlal\u0163i, dar, implicit \u015fi mie, ce s-a \u00eent\u00e2mplat, am sim\u0163it c\u0103 m-am purificat, l\u0103s\u00e2nd \u00een trecut co\u015fmarurile, spaimele, angoasele, teama de Securitate (unii nu au putut nici acum).
\nNefiind prizonierul unor sentimente ca r\u0103zbunarea sau ur\u0103, iert\u00e2nd oamenii care ne-au prilejuit at\u00e2tea r\u0103ni psihice, am sim\u0163it o eliberare, purific\u00e2ndu-m\u0103. Acum, simt c\u0103 tr\u0103iesc \u00een libertate \u015fi iubesc pe to\u0163i oamenii, sper\u00e2nd ca \u00eentr-o zi, cei care au executat deportarea noastr\u0103 s\u0103 fie capabili s\u0103 ne cear\u0103 iertare, pentru c\u0103 numai a\u015fa se vor sim\u0163i liberi \u015fi puri suflete\u015fte. Niciodat\u0103 nu este prea t\u00e2rziu s\u0103 recuno\u015fti o gre\u015feal\u0103. Este greu, dar nu imposibil. \u00cens\u0103, numai sufletele pure sau oamenii superiori reu\u015fesc asta.<\/p>\n

\u201eProtagonistul\u201d indiscutabil al c\u0103r\u0163ii este f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 tat\u0103l dumneavoastr\u0103. Se poate intui, printre r\u00e2nduri, c\u0103 a existat o leg\u0103tur\u0103 special\u0103 tat\u0103-fiic\u0103. Ce v-a f\u0103cut s\u0103 fi\u0163i a\u015fa uni\u0163i?<\/strong><\/p>\n

\u00centr-adev\u0103r, tat\u0103l meu a fost pentru mine ceva special. B\u0103rbat frumos \u015fi prezentabil, el era un so\u0163 \u015fi un tat\u0103 exemplar. Dar mai mult dec\u00e2t un tat\u0103, \u00eel sim\u0163eam prieten de joac\u0103, educator, \u00eendrum\u0103tor, mentor, un model de intelectual, ca p\u0103rinte \u015fi so\u0163. \u00cen ochii mei, el era un fel de m\u0103sur\u0103 a tuturor calit\u0103\u0163ilor, un pat al lui Procust unde \u00eei a\u015fezam pentru a-i evalua pe ceilal\u0163i (Camil Petrescu). \u00cen copil\u0103rie, \u00eel plasasem pe un postament ca pe o statuie, \u00eenc\u00e2t, pentru mine, nimeni nu se putea ridica la valoarea lui. Dar nu numai ochii mei \u00eel vedeau astfel. Sim\u0163eam c\u0103 sunt invidiat\u0103 de colegele mele care ar fi dorit un astfel de tat\u0103.
\nCitea enorm \u015fi cuno\u015ftea latin\u0103, greac\u0103, francez\u0103, german\u0103, filosofie, \u00eenc\u00e2t mai t\u00e2rziu n-am avut nevoie de dic\u0163ionar, el fiind o adev\u0103rat\u0103 enciclopedie. \u015eef de promo\u0163ie la liceu, de\u015fi b\u0103iat de oameni mode\u015fti, tat\u0103l croitor de sumane, haine \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti, care nu se mai purtau \u015fi a trebuit s\u0103 devin\u0103 mic negustor, iar mama analfabet\u0103, el a fost premiant \u00een tot liceul, chemat s\u0103 suplineasc\u0103 pe profesorii s\u0103i, care ajunseser\u0103 apoi universitari, pentru c\u0103 liceul din Giurgiu era o trambulin\u0103 de lansare la Facultatea de Filologie, istorie \u015fi matematic\u0103 \u015fi altele (Nicolae Cartojan \u2013 istoric literar, Tudor Vianu \u2013 critic literar, Ion Barbu \u2013 profesor de matematic\u0103 \u015fi poet-profesor la Facultatea din Bucure\u015fti).\u00a0<\/em>Fiind deosebit de capabil, d\u00e2nd medita\u0163ii \u015fi suplinindu-\u015fi profesorii care aveau \u00eencredere s\u0103-i lase catedra o perioad\u0103 de timp, s-a \u00eentre\u0163inut \u00een facultatea de drept \u015fi apoi a ob\u0163inut, prin concurs, postul de pretor \u2013 func\u0163ie administrativ\u0103 \u2013 un fel de primar pe vreo 10 comune.
\nA primit pentru reconstruirea drumurilor, c\u0103minelor culturale \u015fi bisericilor diplome \u015fi scrisori de mul\u0163umire de la Regele Mihai al Rom\u00e2niei. C\u00e2nd mergeam \u00eempreun\u0103 \u00een plas\u0103, m\u0103 lua \u015fi pe mine cu \u015fareta, o tr\u0103suric\u0103 de dou\u0103-trei\u00a0 persoane, \u015fi-mi ar\u0103ta comunele pe care le avea \u00een subordine. Tat\u0103l meu era iubit de \u0163\u0103rani \u015fi de vecini, deoarece, \u00een ciuda situa\u0163iei sale sociale de atunci, era comunicativ \u015fi respecta pe oricine. M-a \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 salut prima pe cei inferiori nou\u0103 ca studii sau pozi\u0163ie social\u0103.
\nTat\u0103l meu era vesel \u015fi se juca nu doar cu mine, ci cu copiii rudelor \u015fi prietenelor. \u00cemi citea c\u0103r\u0163i c\u00e2nd eram mai mic\u0103 \u015fi apoi m\u0103 controla dac\u0103 am \u00een\u0163eles \u015fi pot s\u0103 le povestesc. Mai t\u00e2rziu, \u00eemi controla lecturile \u015fi temele, mergea cu mine \u015fi cu mama la spectacole \u00een Bucure\u015fti \u015fi \u00eei r\u0103pea mamei multe din atribu\u0163iile ei legate de mine. \u00cens\u0103, era necru\u0163\u0103tor dac\u0103 pronun\u0163am incorect cuvintele. Nu mi-a dat niciodat\u0103 o palm\u0103, cum fac unii p\u0103rin\u0163i, dar c\u00e2nd am schimonosit cuv\u00e2ntul \u201efarfurie\u201d, am \u00eenlemnit. Eu am vorbit foarte corect de mic\u0103 \u015fi am avut datorit\u0103 lui o dic\u0163ie bun\u0103, pentru care am fost totdeauna prezentatoarea programului la serb\u0103ri, am recitat frumos \u015fi am interpretat rolul meu \u00een scenariul\u00a0 \u201eAm fost du\u015fman al poporului\u201d al\u0103turi de mari actori.
\nAm sim\u0163it de mic\u0103 puterea lui de seduc\u0163ie asupra mea, deoarece \u015ftia s\u0103 se coboare p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta copil\u0103riei \u015fi s\u0103-mi cunoasc\u0103 preocup\u0103rile, ca un adev\u0103rat psiholog. Tot de la tata am prins me\u015fte\u015fugul versifica\u0163iei, scriind la patru ani poezia\u00a0Un om<\/em>\u00a0care suna a\u015fa: \u201eSub un pom,\/ St\u0103 un om\/ Cu o p\u00e2ine \/ \u015ei un c\u00e2ine\u201d. Tata era m\u00e2ndru de mine c\u0103 scriam de la 10 ani poezii care erau deja publicate, dar era trist \u015fi se sim\u0163ea culpabil, c\u0103 m\u0103 f\u0103cuse s\u0103 suf\u0103r din pricina lui \u00een deportare \u015fi n-am reu\u015fit la facultate pentru c\u0103 am luat nota mic\u0103 la social (se punea o not\u0103 pentru situa\u0163ia social\u0103, locurile pentru copiii mic burghezilor fiind de 10% din totalul lor).<\/p>\n

Mama dumneavoastr\u0103 \u015fi bunica din partea tat\u0103lui au avut un rol important \u00een acei doi ani de suferin\u0163\u0103 din timpul deport\u0103rii. A\u0163i format un ter\u0163et feminin de o incredibil\u0103 tenacitate \u015fi voin\u0163\u0103. Exist\u0103 vreun alt episod inedit legat de figura lor care nu apare \u00een carte \u015fi pe care ni l-a\u0163i putea \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi?\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00cen deportare, mama, de\u015fi era foarte ocupat\u0103 \u015fi mergea zilnic la munc\u0103 opt ore, iar pe drum mai f\u0103cea dou\u0103 ore, a fost neclintit\u0103 \u00een a nu da \u00eenapoi de la principiile sale morale. Se ocupa de educa\u0163ia mea, dar nici nu s-a g\u00e2ndit s\u0103 ne fie bine, divor\u0163\u00e2nd de tata, chiar dac\u0103 mili\u0163ianul o presa, spun\u00e2ndu-i c\u0103 astfel va putea fi \u00eencadrat\u0103 \u00eentr-un serviciu de contabil, iar eu voi fi reprimit\u0103 la \u015fcoal\u0103. Se g\u00e2ndea c\u0103 un divor\u0163, chiar formal, ar fi \u00eensemnat s\u0103-l demoralizeze pe tata \u00een \u00eenchisoare.
\nM-a supravegheat \u015fi \u00eendrumat, \u0163in\u00e2nd locul tat\u0103lui meu, pentru a nu-i sim\u0163i lipsa. Era o fiin\u0163\u0103 fragil\u0103, dar incredibil de tenace \u015fi de voluntar\u0103. De la ea am \u00eenv\u0103\u0163at atunci c\u0103 nu trebuie s\u0103 faci compromisuri, s\u0103 nu am\u00e2n pe m\u00e2ine ce pot face azi, s\u0103 fiu cinstit\u0103, corect\u0103, punctual\u0103.
\nMama mare era coloana vertebral\u0103 a familiei. De c\u00e2te ori ne aflam \u00een dificultate ea g\u0103sea resurse fizice \u015fi morale s\u0103 ne sus\u0163in\u0103. Av\u00e2nd o mare putere de \u00eencurajare \u015fi optimism, ea g\u0103sea \u00eentotdeauna solu\u0163ii s\u0103 sc\u0103p\u0103m din dificultate.\u00a0<\/em>Iar eu eram un copil care nu cream probleme, ci, maturiz\u00e2ndu-m\u0103 \u00eenainte de vreme, c\u0103utam s\u0103 \u00een\u0163eleg lucrurile ca un om mare \u015fi s\u0103 nu-mi ar\u0103t necazurile cu care s-o \u00eencarc pe mama. Ascundeam c\u0103 mi-e dor de tata sau mi-e greu f\u0103r\u0103 el, \u00eenc\u00e2t de multe ori reu\u015feam s\u0103 cread\u0103 c\u0103 nu suf\u0103r de pe urma tatei at\u00e2t c\u00e2t ar trebui, c\u0103 sunt un copil insensibil. Eram trei genera\u0163ii \u2013 bunic\u0103, mam\u0103 \u015fi fiic\u0103 \u2013 \u015fi ne sus\u0163ineam una pe alta a\u015fa cum puteam, pentru a supravie\u0163ui.<\/p>\n

Dup\u0103\u00a0Copii – du\u015fmani ai poporului<\/em>, a\u0163i scris \u015fi alte c\u0103r\u0163i dedicate aceleia\u015fi teme \u015fi perioade istorice. Ne pute\u0163i vorbi despre ele?<\/strong><\/p>\n

Apoi, am considerat c\u0103 ceea ce f\u0103cusem pentru deporta\u0163ii din Giurgiu trebuia s\u0103 fac \u015fi pentru o parte din tinerii care fuseser\u0103 membri \u00een organiza\u0163iile anticomuniste \u015fcolare\u00a0 sau aresta\u0163i de pe b\u0103ncile \u015fcolii sau ale facult\u0103\u0163ii, \u00eenainte de examene, \u00eenchi\u015fi, ancheta\u0163i, maltrata\u0163i, unii 14 ani, timp \u00een care via\u0163a lor a devenit un iad \u00een infernul \u00eenchisorilor. Pe unii din ora\u015ful meu natal \u00eei cunoscusem, iar pe al\u0163ii dup\u0103 aceea. Cartea se intituleaz\u0103\u00a0De pe b\u0103ncile \u015fcolii \u00een \u00eenchisorile comuniste<\/em>\u00a0\u015fi a fost editat\u0103 la Editura Curtea Veche \u00een 2010. Consider\u00e2nd c\u0103 nu am reu\u015fit s\u0103 prezint toate categoriile de tineri care au avut de suferit de pe urma comunismului, am mai scris o carte despre rezisten\u0163a anticomunist\u0103, de\u0163inu\u0163i, deporta\u0163i \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi \u00een Donbas (Ucraina), osta\u015fi care au f\u0103cut armata la munc\u0103 \u015fi stigmatiza\u0163i etnic, intitulat\u0103\u00a0Memoria stigmatelor<\/em>\u00a0\u015fi ap\u0103rut\u0103 tot la Editura Curtea Veche \u00een 2012.
\nAcum lucra\u0163i la un alt proiect \u00een aceea\u015fi direc\u0163ie?\u00a0<\/strong><\/p>\n

Acum, am dat predat deja la editur\u0103 o carte de fic\u0163iune,\u00a0Ucenicia unor d\u0103sc\u0103li\u0163e<\/em>. Ea are la baz\u0103 propria experien\u0163\u0103, dar \u015fi a colegelor din diferitele \u015fcoli pe unde am lucrat ca profesoar\u0103 de limba rom\u00e2n\u0103, modelele fiind reale, dar suferind transfigurarea necesar\u0103 fic\u0163iunii.
\nMai am o alt\u0103 carte aproape gata,\u00a0Amintiri din Labirintul Ro\u015fu<\/em>, cu aceea\u015fi tematic\u0103. \u00centr-o c\u0103l\u0103torie \u00een Germania zilelor noastre, se \u00eent\u00e2lnesc, ca turiste, dou\u0103 foste colege, profesoare, care nu se mai v\u0103zuser\u0103 de treizeci de ani. \u00ce\u015fi amintesc de via\u0163a stresant\u0103 din comunism, \u00een timp ce merg pe autostr\u0103zile din Germania. La discu\u0163ie particip\u0103 \u015fi ghidul, care avea aceea\u015fi profesie, \u015fi o \u00eenv\u0103\u0163\u0103toare din Nordul \u0163\u0103rii. Curioas\u0103, o t\u00e2n\u0103r\u0103 psiholog se minuneaz\u0103 de modul \u00een care oamenii au putut supravie\u0163ui \u00eentr-un regim totalitar \u015fi dore\u015fte s\u0103 vad\u0103 cu propriii ochi o \u0163ar\u0103 comunist\u0103. Numai c\u0103 e avertizat\u0103 de o profesoar\u0103 c\u0103, \u00een comunism, str\u0103inii v\u0103d numai ce le este \u00eeng\u0103duit.
\nMai lucrez la o alt\u0103 carte, mai recent\u0103,\u00a0\u00centre Bigin Hil \u015fi Bucure\u015fti<\/em>, care m\u0103 acapareaz\u0103 din cauza dramatismului s\u0103u \u015fi care are ca model pe o t\u00e2n\u0103r\u0103 inginer\u0103, emigrant\u0103 \u00een Anglia. Este incredibil\u0103 via\u0163a sa \u00een emigrare, lupta cu destinul pe care-l \u00eenfrunt\u0103. Sper s\u0103 aib\u0103 un mare succes printre tinerii dornici s\u0103 emigreze \u00een Vest.
\nV\u0103 mul\u0163umesc pentru \u00eentreb\u0103rile bine alese \u015fi la obiect. Sper s\u0103 le fi st\u00e2rnit suficient curiozitatea spre lectur\u0103 cititorilor italieni care n-au avut ocazia p\u00e2n\u0103 acum s\u0103 cunoasc\u0103 ceea ce vor citi \u00een cartea mea,\u00a0\u00a0Copii – du\u015fmani ai poporului<\/em>.<\/p>\n

Interviu realizat de Mauro Barindi<\/strong><\/span>
\n<\/strong>(nr. 7-8, iulie-august 2014, anul IV)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eCopii – du\u015fmani ai poporului\u201d publicat \u00een italian\u0103. Dialog cu L\u0103cr\u0103mioara Stoenescu La apari\u0163ia, \u00een traducere italian\u0103, a volumului\u00a0Bambini – nemici del popolo (Copii – du\u015fmani ai poporului), publicat \u00een excelente condi\u0163ii grafice de Saecula Edizioni \u015fi prezentat la Torino la standul Rom\u00e2niei cu ocazia Salonului Interna\u0163ional de Carte 2014, propunem cititorilor no\u015ftri, \u00een ambele… \u201eCopii – du\u015fmani ai poporului\u201d publicat \u00een italian\u0103. Dialog cu L\u0103cr\u0103mioara Stoenescu<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":10456,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-10921","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-uncategorized"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10921","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10921"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10921\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/10456"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10921"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10921"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10921"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}