Curtea Veche Publishing, alături de Secția Numismatică Alexandria și Muzeul Județean Teleorman, vă invită miercuri, 2 martie 2016, începând cu ora 13.00, la o dublă prezentare de carte regală în prezența Alteței Sale Regale Principesa Maria a României. Evenimentul va prezenta volumele „Margareta. Mărturia unui sfert de veac regal” de Sandra Gătejeanu-Gheorghe și „Cotroceniul regal” de Diana Mandache.

La eveniment va lua cuvântul Nicolae Drăgușin, lector universitar la Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”, și oficiile de gazdă vor fi făcute de domnul Pavel Mirea, directorul instituției-gazdă. Lansarea va avea loc în Sala Auditorium a Muzeului Județean Teleorman, unde editura Curtea Veche va fi prezentă cu un stand cu volume regale. Intrarea este liberă.

Prezentarea cărților face parte dintr-o serie de acțiuni omagiale organizate de către Secția Numismatică Alexandria în colaborare cu Muzeul Județean Teleorman, evenimente prilejuite de comemorarea a o sută de ani de la trecerea în eternitate a Reginei Elisabeta a României.

Alexandria_2 martie 2016_1
Volumul „Margareta. Mărturia unui sfert de veac regal”, semnat de Sandra Gătejeanu-Gheorghe, Director de Protocol al Casei Regale a României, comprimă cei douăzeci şi cinci de ani de ani în fapte reprezentative ale Principesei Moștenitoare, consemnări ale bogatei sale activități de binefacere şi contribuţia la dezvoltarea instituţională şi culturală a României.

„Sub îndrumarea Regelui Mihai, Familia Regală a ridicat o construcţie socială, culturală şi educaţională, precum şi o respectată instituţie regală, într-o vreme care avea nevoie de modele, de iubire, de inspiraţie şi de exemplu personal.” (ASR Principesa Moştenitoare Margareta)

În paginile volumului „Cotroceniul regal”, autoarea Diana Mandache arată cum istoria modernă a Palatului Cotroceni reflectă, ca într-o oglindă, istoria politică a României: istoria Cotrocenilor începe cu multă vreme în urmă, dar moșia apare consemnată în hrisoavele domnești medievale. Domnitorul Șerban Cantacuzino este cel care a ctitorit Cotroceniul ca reședinţă princiară în secolul al XVII-lea, el ridicând casele, o mănăstire și o biserică, pe locul unui vechi schit, în mijlocul unei păduri seculare.

Abia la sfârșitul secolului al XIX-lea s-a ridicat, pentru moștenitorii tronului, palatul modern care se vede astăzi. Cotroceniul avea să devină reședinţa oficială a Regelui Ferdinand și a Reginei Maria. Aceasta este perioada istorică de glorie, modernizare și transformare artistică a palatului.