Borges, într-o seară obişnuită, la Buenos Aires

Colecție: Inedit

Titlu original: With Borges on an Ordinary Evening in Buenos Aires

Traducător: Mihnea Gafiţa

Copertă: Done Stan

Anul apariției: 2002

Număr pagini: 224

Format: 13 x 20 cm, broşat

ISBN: 973-8356-19-9

Borges, într-o seară obişnuită, la Buenos Aires

Autor: Willis Barnstone

Stoc epuizat
12,52 Lei

Comenzi telefonice:
021 222 25 36 / 0744 369 721
Interval orar: 9:00 - 17:00

  • Willis Barnstone: În plimbările cu el, la mesele cu el, în discuţiile cu el, răsună vocea nevăzătorului: sonoră, veselă, surprinzatoare; opozantă, intimă, profundă; vocea care echivala universul cu un cuvânt, care descifra alfabetul timpului, care se arăta disperată, care te păcălea, vocea care te învăluia pe tine celălalt. Vocea nevăzătorului, aceasta era esenţa lui Borges.

    Barnstone: Trăieşti cumva pentru poezia, sau povestirea, sau eseul, sau conversaţia care urmează?
    Borges: Da, asta da.
    Barnstone: Mie mi se pare că eşti un om norocos, cu neîncetatele obsesii legate de creaţie şi de compoziţie, pe care spui că le ai. Ştii cumva de ce ai avut parte de un asemenea destin, să fii scriitor? De-un asemenea destin sau de-o asemenea obsesie?
    Borges: Tot ce ştiu este că am nevoie de aceste obsesii. Dacă n-ar fi ele, de ce-aş mai trăi?! Sigur că nu m-aş sinucide, dar m-aş simţi absolut fără rost. Asta nu înseamnă că mă gândesc tot timpul la ceea ce scriu, ci că trebuie să scriu. Pentru că, dacă ar fi ceva ce n-aş scrie şi m-ar obseda fără încetare, atunci n-aş avea ce face decât să scriu acel ceva şi să scap de el.

    Borges a compus un sonet plin de patos şi dezamăgire, inspirat de dispariţia mamei şi intitulat Remuscare: Am comis cel mai mare păcat din toate/ câte-i sunt date omului: n-am ştiut să fiu/ fericit. Focul gheenei cel veşnic viu/ o să mă-nghită, fără doar şi poate./ Părinţii m-au crescut în dreapta credinţ-a/ omului ce face din nopţi şi zile un joc/ de aer, de apă, de pamânt şi de foc./ I-am trădat. N-am fost fericit. N-am fost fiinţa/ ce-o sperau în visul tinereţii lor treaz./ M-am dăruit simetriilor rasfrânte/ ale artei, cu-ncrengăturile-i mărunte./ M-au vrut dedicat vitejiei. N-am fost viteaz./ Nicicând nu m-a părăsit, de când exist,/ spectrul celui ce-am fost mereu: un om trist.

    Willis Barnstone s-a născut în 1927 la Lewiston, Maine, şi a studiat la Colegiul Bowdoin şi la universităţile Columbia şi Yale. A predat în Grecia, la sfârşitul războiului civil (1949 1951), la Buenos Aires, în plin Război Murdar, şi s-a aflat în China, în timpul Revoluţiei Culturale, ca bursier Fulbright şi profesor de literatură americană la Universitatea de Limbi Străine din Beijing (1984 1985). Printre cărţile publicate de el se numară: Modern European Poetry (Poezia europeană modernă 1967); The Other Bible (Cealaltă Biblie 1984); The Secret Reader: 501 Sonnets (Cititorul de taină. 501 sonete 1996); With Borges on an Ordinary Evening in Buenos Aires (Cu Borges, într-o seară obişnuită, la Buenos Aires amintiri, 1993) şi To Touch the Sky (Să atingi cerul 1999). În prezent, pregăteşte o traducere literară a Noului Testament, care va apărea la editura Penguin Putnam. Willis Barnstone este asociat al Fundaţiei Guggenheim , profesor emerit al Universităţii statului Indiana şi nominalizat la Premiul Pulitzer pentru poezie.