Vremea rece este motivul perfect pentru a citi o carte bună, alături de o cană de ceai cald. Noi ne pregătim pentru weekend cu câteva titluri numai bune de luat acasă și savurat pe îndelete. Iată recomandările noastre:

  1. “Appassionata” de Ana Cioclov

 

Prozele scurte din acest volum au în comun căutarea febrilă a iubirii în care se lasă purtate personajele Anei Cioclov. Mai au în comun o anume știinţă a locurilor în care în mod natural pasiunile se dezlănţuie cu mai multă forţă, în care referinţele culturale și un anume glamour sunt inseparabile de bulevardele largi și impunătoare ale New Yorkului sau de arterele Parisului istoric, precum Avenue George V. Ambientul, eclerajul, atmosfera, vitrinele, personajele par a fi recuperate din niște ecranizări mai vechi și mai romantice. Bărbaţii sunt eleganţi, femeile sunt visătoare și și unii, și alţii își petrec nopţile ca și cum ar fi ultimele. Cititorii trebuie doar să se lase purtaţi de vuietul intern al scriiturii tot așa cum, dacă ar fi într-o sală de concert, s-ar lăsa înrobiţi de crescendoul acordurilor Boléroului lui Maurice Ravel.

      2. “Tot înainte!” editat de Simona Preda și Valeriu Antonovici

Simona Preda:

“Dificultatea maximă atunci când rogi pe cineva să îţi vorbească despre propria sa copilărie rezidă în primul rând în capcana de a-ţi interpreta lucrurile şi trăirile din trecut printr-o grilă de analiză, de decriptare pe care a dobândit-o mai târziu.”

Valeriu Antonovici:

“Interviurile care se regăsesc în această carte nu sunt doar pentru generaţiile care au învăţat să citească la lumina unui cuptor, în momentul în care se lua curentul, ci şi pentru generaţiile care vor fi curioase să afle cum au trăit părinţii şi bunicii lor.”

    3. “Scrisorar” de Mihail Șișkin

Saşa şi Volodia sunt despărţiţi de război. Legătura lor trăieşte prin scrisorile pe care şi le trimit. Dragostea lor există acolo unde oamenii nu putrezesc şi sunt cicade mute, unde viaţa este zgomotoasă, generoasă, dăinuitoare, unde şinele de tramvai se îndreaptă spre un cui nevăzut de care se ţine lumea.

img_1344

    4. “Și vom merge toți în infern” de Fernando Vallejo

“Şi vom merge toţi în infern” este povestea unei agonii. Alter ego-ul lui Vallejo devine martorul morţii lui Dario, fratele adorat, bolnav de sida. Romanul reprezintă o formă de a privi drept în faţă, fără niciun menajament, chipul rânjit al morţii. Consi¬derat unul dintre cele mai strălucite romane scrise în limba spaniolă ale ultimelor decade, cartea tratează o temă puţin frecventată în literatură, şi anume dragostea frăţească. Romanul povesteşte agonia unui bărbat şi sfâşierea sufletească a fratelui ce luptă cu disperare, dar în mod inutil, ca să-l salveze. Dragostea în sine înseamnă doar suferinţă, iar viaţa reprezintă o sumă de înfrângeri.

    5. “Sentimente” de Loredana

”Sentimente” este o privire intimă și foarte emotionantă în familia și copilăria artistei cu cea mai spectaculoasă carieră în muzica românească, Loredana. La 30 de ani de la câștigarea marelui trofeu la Festivalul de la Mamaia, familia și prietenii apropiați ai Loredanei povestesc în premieră absolută cum se vedeau din perspectiva lor întâmplările prin care trecea, pe atunci, cea mai tânără câștigătoare la marile concursuri de talente din muzica românească.

6.  “Mic tratat de bunăstare” de Adrian Leonard Mociulschi

Nu este simplu pentru nimeni, după ce mari gânditori ai modernității s-au căznit să descopere sursele prosperității, să reia, într-un text relativ restrâns, o temă perenă, și anume bunăstarea. E nevoie de erudiție ca să-și susțină teza cu exemple, e nevoie de nonșalanță spirituală pentru a pune în legătură idei și concepte. E nevoie și de o viziune altruistă pentru a da deoparte scenarii sofisticate și pentru a găsi adevărul cel simplu, aflat, de fapt, la îndemâna oricui. Valorile pe care Adrian Leonard Mociulschi le consideră esențiale pentru a ajunge la bunăstare sunt simplitatea, cumpătarea, răbdarea și munca stăruitoare.

7. “Fluturele gladiator” de Cristina Modreanu, cu desene de Dan Perjovschi

De la începutul secolului 21, pe scena internațională de teatru s-a înregistrat o revenire intensă a creatorilor care transcriu în spectacolele lor o atitudine față de realitatea înconjurătoare, activând latura militantă a celei mai sociale dintre arte. În ultimul deceniu, la care se referă eseurile din volum, balanța s-a înclinat și în spectacologia românească dinspre estetică înspre etică, ceea ce a dus la înscrierea teatrului românesc într-o tendință globală. Pentru prima dată după efervescența anilor ’90, prin teatrul politic se produce din nou o sincronizare a scenei românești cu circuitul ideatic aflat în avangarda scenei internaționale.

Desenele cunoscutului artist vizual Dan Perjovschi însoțesc eseurile criticului de teatru Cristina Modreanu care se referă la producțiile unor creatori români exponențiali pentru această direcție, sintetizându-le vizual tematica.