Connected-[Outliers]_02Fiind deopotrivă medic şi sociolog, Dr. Nicholas A. Christakis a observat de timpuriu că există corelaţii între statutul social al bolnavilor şi evoluția stării lor de sănătate. De pildă, dacă soţia se îmbolnăveşte şi moare, atunci riscul ca soţul ei, rămas văduv, să moară creşte fără îndoială. Concluzia firească, bazată pe dovezi ştiinţifice, a fost aceea că, de vreme ce oamenii sunt interconectaţi social, şi stările lor de sănătate sunt interconectate. Aşa a început pentru acest savant odiseea studierii reţelelor sociale, aventură în care s-a asociat cu Dr. James H. Fowler, care studia şi el acest fenomen la Harvard, însă pornind de la formarea convingerilor politice. Însuşi faptul că cei doi s-au întâlnit prin reţeaua lor de prieteni dovedeşte forţa, complexitatea şi beneficiile reţelelor sociale.

Pentru cei doi cercetători, pasul următor avea să fie identificarea legilor în funcţie de care se produce această influenţă în reţea, precum şi însăşi formarea reţelelor. Este evident că o persoană nu se poate împrieteni cu oricare alta şi că legarea relaţiilor sociale depinde de cultură, determinări geografice, politice şi socioeconomice, chiar şi de factori genetici. Aşadar, cheia înţelegerii oamenilor ar putea să se afle în înțelegerea reţelelor din care fac parte, mai ales în condiţiile emergenţei internetului, cea mai complexă şi mai extinsă dintre reţelele de până acum, un veritabil superorganism. Este exact ceea ce îşi propun să realizeze Christakis şi Fowler în Connected, cartea în care au adunat date şi fapte care să certifice puterea reţelelor sociale, analizând apoi mecanismele prin care acestea ne modelează viaţa.

Desigur, existenţa acestui fenomen repune în discuţie ideea libertăţii şi responsabilităţii individuale (versus responsabilitate colectivă), din moment ce actele şi opiniile indivizilor sunt determinate – parţial sau total – de reţelele din care fac parte. Bunăoară, violenţa interpersonală are o natură preponderent colectivă, după cum o dovedesc disputele dintre găştile urbane sau epidemiile de răzbunări din satele mediteraneene, după principiul „prietenul prietenului meu este prietenul meu“ sau „duşmanul duşmanului meu este prietenul meu“. „Dacă vrei să ştii cine ar putea să-ţi ia viaţa, trebuie doar să te uiţi la cei apropiaţi. Însă reţeaua ta socială îi include şi pe aceia care ar putea să-ţi salveze viaţa”, susţin Christakis şi Fowler, citând cazuri de donare a organelor de către cunoscuţii unor cunoscuţi sau strângerea de fonduri prin eforturi colective anonime.

Aşadar, o primă concluzie la care ajung cei doi cercetători este faptul evident că, „atunci când îi combini pe oameni în grupuri cu o anumită configuraţie, aceştia pot face lucruri mai multe şi chiar diferite de ceea ce ar face fiecare individual”. Cu alte cuvinte, întregul este mai bun (mai puternic, mai eficient etc.) decât suma părţilor sale.

În al doilea rând, reţelele sociale pun în circulaţie informaţiile de care pot beneficia oricare dintre indivizii aflaţi în reţea, indiferent cât de departe sau aproape s-ar afla de sursa primă a informaţiei. Iar acest flux este pus în mişcare tocmai de tendinţa noastră de a ne influența şi imita unii pe alţii. De pildă, viitorul tău partener de viaţă s-ar putea să fie prietenul unor prieteni de-ai tăi; decizia ta de a urma o cură de slăbire poate fi determinată de hotărârea unei colege a prietenei tale de a se apuca de slăbit.

Christakis şi Fowler prezintă numeroase astfel de exemple pentru a dovedi că reţelele sociale ne determină aproape fiecare aspect al vieţii: ce simțim, cu cine ne căsătorim, de ce ne îmbolnăvim, câţi bani câştigăm şi dacă mergem sau nu la vot. Totul depinde de ceea ce fac, simt şi gândesc cei din jurul nostru. Iar această contaminare se produce în funcţie de „Regula celor trei trepte de influență”: influențăm şi suntem influenţaţi de oameni care se află la trei trepte distanţă de noi, iar pe unii dintre aceştia nici măcar nu-i cunoaştem.

Pare şocant, însă valurile de sinucideri, tulburările alimentare, abuzul de substanţe, prezenţa la vot, fraudele politice, actele „spontane” de generozitate şi inovaţiile, precum şi multe alte fenomene pe care le punem în seama alegerii individuale, toate depind într-o oarecare măsură de reţelele sociale din care ajungem să facem parte, conştient sau nu. Demitizând ideea primatului individului, Connected furnizează o paradigmă revoluţionară: aşa cum bancurile de peşti îşi schimbă direcţia la unison, la fel şi noi ne lăsăm conduşi inconştient de oamenii din jurul nostru.

Ana-Maria Datcu

Titlul este disponibil în librării și în magazinul online curteaveche.ro la prețul de 42 lei.