Ghidul carierei pentru absolventii universitariAi absolvit de curând sau ești în ultimii ani de studiu și te gândești serios cum să începi să îți clădești cariera la care ai visat. Obținerea primului loc de muncă este o etapă foarte importantă, și “Ghidul carierei pentru absolvenţii universitari” oferă multe sfaturi utile despre cum să îți câștigi experiență de muncă încă din timpul facultății, cum  să îți alegi slujba potrivită, cum să te pregătești de interviu, cum să negociezi clauzele contractului de angajare și multe altele. Mai jos, vă lăsăm câteva sfaturi din cartea semnată de Dr. Shirley Jenner, ce a fost adaptată de Curtea Veche Publishing pieței românești de muncă prin raportarea la datele statistice şi legislaţia română în vigoare. Volumul include o anexă cu resurse online pentru România.

 

PROFESIA VERSUS ANGAJATORUL IDEAL

În universul contemporan al slujbelor pentru absolvenţi, este posibil să aveţi impresia că nu întotdeauna alegeţi o slujbă sau o carieră, ci o organizaţie angajatoare. Dacă vă faceţi debutul având o experienţă profesională redusă şi vi se pare dificil să vă hotărâţi cariera pe termen lung, atunci schemele tradiţionale de instruire pentru absolvenţi pot fi foarte ademenitoare — ele asigură o muncă plătibilă imediat, dar induc puţină presiune asupra alegerii direcţiei finale de carieră. Asta, doar pentru o vreme.

Totuşi, majoritatea angajatorilor care oferă programe de instruire imediat după recrutare au devenit mult mai selectivi în prezent. Când vă depuneţi candidatura chiar şi pentru programele de instruire generală, s-ar putea să aflaţi că majoritatea acestora vă cer să indicaţi un domeniu profesional în care aţi vrea să vă specializaţi. Cercetările arată că tot mai mulţi candidaţi vor trebui să alegă un anumit domeniu ocupaţional, care să constituie baza modalităţii de abordare a angajatorului respectiv. Există şi excepţii (după cum vom vedea în capitolul 14, referitor la vânarea celor mai buni dintre absolvenţi), atunci când angajatorii vin ei să vă caute pe dumneavoastră. Dar această strategie a vizat întotdeauna doar o mică parte a absol­venţilor.

CELE MAI POPULARE DOMENII OCUPAŢIONALE

Statisticile referitoare la absolvenţi şi la şansele lor de a-şi găsi o slujbă sunt disponibile dintr-o gamă variată de surse şi fiecare poate construi o imagine diferită de celelalte — în funcţie de spe­cificul celor chestionaţi şi de modul în care au fost adresate întrebările. În orice caz, există studii anuale, efectuate de unele organizaţii nonguvernamentale şi de diverse firme de consultanţă.

Pentru câteva dintre profesiile foarte populare în prezent, cerinţele de admitere şi criteriile de selecţie pot fi extrem de restrictive. Mai ales că, în ultima vreme, criza economică a determinat înăsprirea condiţiilor de angajare, iar absolvenţii sunt printre cei mai afectaţi. Asta, deoa­rece firmele au de unde alege şi preferă să-i selecteze pe acei candidaţi care sunt deja instruiţi.

Vestea bună este că o serie de companii mari preferă să angajeze proaspeţi absolvenţi, ­pentru a-i modela în spiritul culturii organizaţionale.

Iată, în cele ce urmează, un top al celor mai căutate profesii — întocmit în România, după declanşarea crizei economice:

1. specialişti IT (programatori, administratori de reţea etc.);

2. ingineri;

3. finanţişti (contabili, auditori etc.);

4. farmacişti.

Dar numărul celor care se află în căutarea unui loc de muncă a crescut semnificativ, din cauza creşterii şomajului. În multe cazuri, numărul candidaţilor pentru acelaşi post este dublu faţă de anii precedenţi.

Deşi multe firme private au stopat procedurile de angajare, în domeniul public se manifestă (pe plan naţional) o cerere de personal cu următoarele specializări:

1. poliţişti;

2. medici;

3. jurişti.

Un domeniu care a fost mai puţin afectat de restrângerea activităţii este cel al producţiei şi distribuţiei bunurilor de larg consum, având în vedere că, în acest caz, cererea a rămas relativ constantă.

În ceea ce priveşte sprijinul acordat de autorităţile statului, este posibil ca acesta să sprijine implicarea absolvenţilor în domeniile:

1. agricultură;

2. turism;

3. mediu.

Dar situaţia se poate complica, având în vedere că există şi posibilitatea ca cei care au studii superioare şi au lucrat până în prezent în alte ţări să revină pe piaţa naţională şi să concureze cu proaspeţii absolvenţi.

Nu uitaţi, în lumea actuală, cariera unui absolvent începe să aibă o traiectorie din ce în ce mai complicată şi mai diversificată. Noi posibilităţi se deschid pe lângă tiparele tradiţionale. Aşa încât aspiraţiile de carieră pot fi îndeplinite prin mai multe metode. Ceea ce înseamnă că trebuie să utilizaţi o abordare flexibilă şi să fiţi dispus să luaţi în considerare mai mult de o singură posibilitate (dintre cele anterior prezentate în capitolul 9).

Activitatea 11.1 Vreau să lucrez pentru…

 

Cum aţi încheia această propoziţie? O companie multinaţională, un ONG, o firmă mică?

­­­___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

Odată ce v-aţi hotărât asupra domeniului general în care vreţi să profesaţi sau să faceţi carieră, va trebui să vă gândiţi la tipul de organizaţie pentru care aţi dori să lucraţi. Bineînţeles, e posibil să nu fie vorba de alăturarea la o organizaţie — poate că doriţi să vă administraţi propria afacere. Totuşi, cei mai mulţi absolvenţi ajung să lucreze pentru altcineva, cel puţin la început. Activitatea 11.2, de la sfâr­şitul acestui capitol, vă oferă şansa de a vă evalua potenţialii angajatori folosind o listă de caracteristici.

CUM OBŢINEŢI INFORMAŢII DESPRE ANGAJATORI

Câţi angajatori care oferă slujbe în domeniul ales de dumneavoastră puteţi numi?

Obţinerea de informaţii despre diverşi angajatori este o parte importantă în procesul de căutare a unui loc de muncă. Dumneavoastră trebuie să aflaţi ce informaţii vă sunt disponibile şi apoi să găsiţi câteva criterii prin care să comparaţi angajatorii între ei.

SURSE DE INFORMAŢII

Unele dintre cele mai folosite surse de informare concretă cu privire la angajatori sunt enumerate în cele ce urmează (multe dintre acestea sunt disponibile în cadrul serviciului universitar de consiliere profesională):

• ‑ghidurile companiei;

• ‑publicaţiile companiei;

• ‑prezentările companiei;

• ‑diverse materiale promoţionale;

• ‑internetul (pentru detalii, consultaţi capitolul 14);

• ‑materiale video (de la prezentări la alte materiale informative);

• ‑târguri de recrutare;

• ‑reţele universitare;

• ‑experienţă profesională directă sau persoane de contact care lucrează acolo;

• ‑articole din mass-media;

• ‑cărţi de referinţă;

• ‑biblioteci.

DSC_1394

CUM SĂ PRIVIŢI DINCOLO DE IMAGINEA PUBLICĂ

• ‑Recunoaşteţi ce se întâmplă

Anunţurile publicitare si broşurile pentru recrutarea absolvenţilor fac parte adesea dintr-o campanie de relaţii publice mult mai largă, ce are drept scop înfrumuseţarea ­profilului companiei faţă de investitori, clienţi şi concurenţi. Multe organizaţii admit acum faptul că această practică — de a spori aşteptările absolvenţilor — poate crea probleme atât pentru individ, cât şi pentru organizaţie. Prin urmare, în prezent o serie de organizaţii încearcă în mod onest să expună realitatea şi să evite afişarea unor ima­gini prea roz, dar este destul de dificil de ştiut cât e retorică şi cât e realitate.

• ‑Nu mergeţi pe calea bătătorită

Nu vă bazaţi doar pe sursele de informare tradiţionale pentru absolvenţi. Gândiţi-vă şi la alternative. Folosiţi internetul şi biblioteca universitară, pentru a afla cât mai multe lucruri despre companii. Surse informaţionale de calitate înseamnă publicaţii de genul Financial Times şi alte ziare şi reviste de specialitate.

• ‑Obţineţi o imagine din interior

Cea mai bună cale de a afla informaţii despre o companie este să fi lucrat chiar dumneavoastră acolo. Deci, dacă sunteţi încă student, aţi putea ţinti în viitor o anumită ­organizaţie pentru o dizertaţie, un proiect sau o slujbă pe timpul vacanţei. O altă cale aproape la fel de bună este să găsiţi pe cineva care lucrează acolo. Puteţi încerca la serviciul universitar de consultanţă profesională — unele au obiceiul să păstreze legătura cu absolvenţii recent angajaţi, exact din acest motiv. ªi cadrele didactice universitare pot păstra asemenea legături cu absolvenţii recent angajaţi sau cu personalul care lucrează în departamente ce nu au legătură cu procesul de recrutare.

• ‑Căutaţi mai multe surse

Mergeţi la prezentările făcute de companii şi la târgurile de recrutare, apoi puneţi întrebări de sondaj. Adresaţi-vă în special absolvenţilor recent angajaţi în firmele pe care le vizaţi. Puneţi întrebări concrete despre organizaţie şi vedeţi în ce măsură s-a ridicat aceasta la nivelul aşteptărilor lor. Dacă sunteţi invitat într-un centru de evaluare, pro­babil că, într-o anumită măsură, veţi avea posibilitatea să faceţi acest lucru acolo.

Si alte surse tipărite vă pot furniza detalii despre angajatori. Există publicaţii care evaluează organizaţiile în termeni referitori la salarizare, beneficii suplimentare, strategii de comunicare, programe de instruire, posibilităţi de evoluţie în carieră şi climat de lucru. De asemenea, acestea fac publice diverse cifre de interes pentru dumneavoastră: numărul absolvenţilor pe care respectivii angajatori îi recrutează anual sau rata anuală de fluctuaţie a personalului angajat.

CE ORGANIZAŢII SUNT CONSIDERATE ANGAJATORI DE TOP PENTRU ABSOLVENŢI

Anual, în cadrul unor cercetări de piaţă, studenţii din anii terminali sunt întrebaţi: „Ce angajator consideraţi că oferă cele mai bune oportunităţi pentru absolvenţi?“ Respondenţii nominalizează, în general, câteva sute de organizaţii distincte, extrem de diferite între ele, de la mici angajatori locali până la companii multinaţionale bine cunoscute.

Bineînţeles, studenţii şi absolvenţii diferă enorm între ei în privinţa motivaţiei pentru care aleg un anumit angajator. Reputaţia, imaginea, succesul financiar pot fi importante. Iar păre­rile lor sunt subiective mai ales dacă anumiţi angajatorii sunt activi în universitate, dacă sunt menţio­naţi în ghidurile pentru absolvenţi sau dacă întreprind campanii publicitare impresionante.

În lumea turbulentă a zilelor noastre, succesul şi popularitatea pot fi un montagne russe, aşa încât primele poziţii ale topului se schimbă foarte repede.

Problema în ceea ce priveşte analiza unui „top 10“, „top 50“ sau „top 100“ (incluzând cele mai bune companii) o constituie faptul că, în interiorul lor, această competiţie pentru ­slujbe este acerbă. Puteţi foarte bine să decideţi că, în pofida statutului lor „ideal“, timpul şi efortul necesar completării formularelor de candidatură şi participării la interviuri ar putea fi investite mai cu folos pentru a candida acolo unde şansele de angajare sunt mai mari.

 

EVALUAREA POTENŢIALILOR ANGAJATORI

Când v-aţi hotărât asupra domeniului general sau a ocupaţiei de care sunteţi interesat, următoarea problemă importantă este să vă decideţi asupra angajatorului. Sunt atât de mulţi cei dintre care puteţi alege, iar organizaţiile variază sub diferite aspecte — de exemplu, după cultura organizaţională, dimensiuni, amplasament etc. Această secţiune vă oferă un cadru pentru evaluarea potenţialilor angajatori.

Foarte probabil, veţi identifica o serie de caracteristici pozitive, pe care vreţi să le regăsiţi la angajatorul ideal. Pe acelea este recomandat să le inseraţi într-o listă de verificare, prin intermediul căreia să puteţi compara diferite organizaţii.

E posibil să consideraţi că vreuna dintre caracteristicile menţionate în listă are o importanţă prioritară pentru dumneavoastră. De exemplu, poate fi important ca angajatorul să se afle la mică distanţă de actuala dumneavoastră adresă. Puteţi personaliza acest exerciţiu — acordând câte o pondere fiecărei caracteristici şi apoi ierarhizându-le pe toate în funcţie de priorităţi. Mai mult decât atât, vă puteţi adăuga propriile caracteristici în spaţiul alb rămas sub tabel.

Recomandabil este să vă recitiţi propriile răspunsuri din această listă, când vă pregătiţi pentru a vă trimite candidatura, a susţine un interviu sau a participa la un centru de eva­luare.

DSC_1396