Cultura alarmantã, o minte exploziv pãtrunzãtoare cu ascutite dar camuflate (în scris) incursiuni prin umor, forta privirii analitice, grija extremã fatã de întreg si detalii, eleganta frazei, plus integritatea moralã (lipsa de compromisuri într-o profesie unde acestea sunt greu de evitat) îl individualizeazã pe Daniel Cristea-Enache. Si nu mã mirã subiectul ales pentru primul sãu volum. În primul rând, pentru cã viata lui Ion D. Sîrbu este un roman ce pare sã trãiascã mai bine post-mortem, si-n al doilea rând pentru cã existã asemãnãri între cei doi. si Daniel Cristea-Enache se opune "dantelã-riilor si chinezeriilor artistice", scrisul (si existenta) stându-i sub semnul seriozitãti, gravitãtii si rigorii dar si al ironiei ori sarcasmului.
Concentrarea asupra obiectului de studiu îi permite o neutralitate ce nu lasã sã se i vadã implicarea, iar profunda acuitate analiticã are efecte benefice asupra stilului care e viu, allegro, cu o tãieturã netã, deosebind aceastã monografie de plictisitoarele lucrãri de gen - cartea se citeste dintr-o suflare.

Razvan Petrescu

Cu monografia consacratã lui
Ion D. Sîrbu, Daniel Cristea-Enache debuteazã în istoria literarã. E un debut remarcabil. Unul care înscrie
nu doar o datã în biografia intelectualã
a autorului, ci, fãrã îndoialã, un titlu de referintã în bibliografia istoriei
literare românesti. Revelator pentru calitatea intelectualã a semnatarului cãrtii este însusi faptul cã acesta
a prezentat pentru abilitarea sa
academicã o monografie. O, cum spun cârcotasii, "simplã" monografie.
Fascinati de orientãrile si metodologiile
moderne, cei mai multi dintre tinerii dornici a se realiza în istoria sau chiar numai în critica literarã gãsesc nimerit sã debuteze cu lucrãri menite,
în intentia lor, sã impresioneze prin abordãri cât mai sofisticate: semn sigur, la unii, al lipsei de vocatie.
Prima conditie a reusitei oricãrui demers interpretativ e supunerea
la obiect. Nu orice metodã se aplicã oricãrui tip de literaturã, si când
în cauzã e un scriitor încã nefixat definitiv în constiinta publicã,
acesta trebuie cercetat cu mijloacele consacrate, impus atentiei prin demonstrarea valorii creatiei sale, înainte de a fi analizat, din felurite
puncte de vedere, asemenea clasicilor.

Dumitru Micu

Daniel Cristea-Enache
(n. 19 februarie 1974, Bucuresti)
a absolvit ca sef de promotie, în 1996,
Facultatea de Litere a Universitãtii Bucuresti. Din 2005 este doctor
în Filologie (summa cum laude)
al acestei universitãti.
Corector la Contemporanul - ideea europeanã (1994-1996), redactor la Caiete critice (1996-1999), asistent de cercetare la Institutul "G. Cãlinescu" (1997-2002), asistent la Facultatea
de Litere, Universitatea Bucuresti (din 2000), secretar general de redactie
la Editura Fundatiei Culturale Române (din 1999), ulterior director la Editura Institutului Cultural Român si redactor asociat la Adevãrul literar si artistic (2003-2005). În prezent, este lector universitar, director de imagine
la Grupul Editorial Corint si cronicar literar la revista România literarã.
A tinut cronica literarã în Adevãrul literar si artistic (1997-2005). Colaborãri la Ziarul de duminicã, Caiete critice, Cultura, Ramuri, Adevãrul, Evenimentul zilei.
Volume publicate: Concert de deschidere, prefatã de C. Stãnescu, Editura Fundatiei Culturale Române, Bucuresti, 2001 (editia a II-a, format electronic, Editura LiterNet, 2004); Ileana Mãlãncioiu, Recursul la memorie. Convorbiri cu Daniel Cristea-Enache, Editura Polirom, Iasi, 2003; Sertarul Scriitorului Român. Dialoguri pe hârtie, Editura Polirom, Iasi, 2005; Bucuresti Far West. Secvente de literaturã românã, Editura Albatros, Bucuresti, 2005.
A obtinut Premiul de Debut al României
literare, Premiul pentru Debut al Uniunii Scriitorilor din România si Premiul "Titu Maiorescu" al Academiei Române, toate pentru volumul Concert de deschidere.