Coperta 4

„Nu pot jura că eram absolut sinceră afirmând că nu mai simt nostalgie. Simt, poate, nostalgie după amintirile neîmpărtăşite...“

Simone Signoret

„Sunt conştient că, în cursul exerciţiilor noastre acrobatice înregistrate, de întrebări şi răspunsuri, am jucat pe rând şi simultan (şi adesea în mod stângaci şi deranjant) rolul poliţaiului, al confesorului, al psihiatrului, al biografului, al istoriografului, al comisarului politic, al agentului secret, al scribului supus, al judecătorului de instrucţie, al martorului miresei, al naşului copiilor… Şi mă gândesc, la urma urmelor, că cele două-trei lucruri pe care le-am aflat de la ea valorează cât cele două-trei mii pe care ea ar fi vrut să le afle de la mine. Între Place Dauphine, casa din Autheuil şi la Colombe d’or, sunt mai ales conştient că am participat la o extraordinară aventură literară, la o vânătoare fantastică de comori a cărei pradă, la sfârşit, este această carte. (...)

Mai mult decât Istoria, ne interesează viaţa, cu cortegiul ei de bucurii şi necazuri, de spaime şi victorii, cu străfulgerările de nebunie şi de clarviziune, cu jocurile de umbre şi lumini trasând frontiere între provocări şi angajamente, pariuri şi riscuri. Ne interesează oamenii şi măştile care urmează sau intersectează cortegiul şi care se numesc, parcă din întâmplare, la fel ca aceia aflaţi pe prima pagină a ziarelor, Montand, Hruşciov, Tito, Marilyn, Malraux, Overney… Ce de lume am întâlnit în această călătorie!“

Maurice Pons

Prezentare autor

Simone Signoret (1921–1985) a fost unul dintre monştrii sacri ai  scenei şi ecranului vreme de peste două decenii. A jucat în producţii ale celor mai cunoscuţi regizori, de la promotori ai avangardelor şi experimentatori precum Marcel Carné, Yves Allégret (primul ei soţ) şi Luis Buñuel la artişti angajaţi ca Stanley Kramer, Costa Gavras, Sidney Lumet. A jucat alături de actori faimoşi ca Jean Gabin, Bernard Blier, Serge Reggiani şi a fost prietenă apropiată cu alţi monştri sacri ai ecranului, ca Marilyn Monroe sau Jane Fonda.

A avut o strălucită carieră internaţională, fiind laureată a unui premiu Oscar, a premiilor Karlovy Vary şi César, iar filme în care a jucat, dintre care amintim Thérèse Raquin, Moartea în grădină, Drumul spre înalta societate, Compartimentul ucigaşilor, Corabia nebunilor, Pisica, reprezintă creaţii clasice.

A fost soţia actorului şi cântăreţului Yves Montand şi mama actriţei Catherine Allégret. Spre finalul vieţii a neglijat cariera artistică în favoarea aceleia de militantă pentru diferite cauze umanitare, debutând însă, cu stângul, în aceea de tovarăşă de drum, alături de soţul ei, a comuniştilor din Europa de Est, unde a şi a făcut o vizită ce-i va aduce multe ponoase, chiar în toamna-iarna anului 1956, când ruşii înăbuşeau în sânge revoluţia maghiară.

Maurice Pons (n. 1927) — scriitor, scenarist, actor amator şi jurnalist, a publicat mai multe romane, nuvele, povestiri, dintre care câteva au fost transpuse pe ecran şi pe scenă.

..., precum gingaşa noastră asistentă de franceză, de acum 40 de ani, Dna Elena Bulai, nu se putea pasiona decât de marile doamne franceze sau francofile. Prietenii domniei-sale ştiu de ce...

La cât mai multe astfel de realizări, Doamnă Profesoară!