|
Născut în 1900, într-o familie cu rădăcini aristocratice din estul României, Lucrețiu Pătrășcanu a fost unul dintre fondatorii Partidului Comunist din România. Licențiat în drept și doctor în științe economice al Universității din Leipzig, Pătrășcanu era o figură rară printre puținii comuniști din România. A fost reprezentant al ilegaliștilor români la Comintern și în alianța politică ce a declarat scoaterea țării din alianța hitleristă în august 1944. Primul comunist devenit ministru a deținut portofoliul Justiției, fiind strivit tocmai de roțile morii pe care-o pusese în funcțiune.
În contextul proceselor staliniste postbelice, organizate sub laitmotivul conspirației imperialiste împotriva comunismului, primul lider comunist dispărut din viața publică a „țărilor frățești“ a fost românul Lucrețiu Pătrășcanu (aprilie 1948). Deși sentințele s-au pronunțat după moartea lui Stalin (aprilie 1954), cazul Pătrășcanu deține recordul celui mai lung proces politic din istoria comunismului mondial. Prin torturi de iad, cei peste o sută de anchetați au fost forțați să scrie declarații mincinoase soldate cu două sentințe de execuție, trei condamnări pe viață, iar pentru alți 23 de acuzați s-au pronunțat pedepse ce depășesc o sută de ani de închisoare. Spre deosebire de alți protagoniști ai proceselor staliniste, Pătrășcanu a refuzat să devină „zdreanța omenească“ scontată de creatorii acestor mecanisme ucigașe, menite să insufle credința în atotputernicia și infailibilitatea partidului comunist. Pentru a reconstitui cazul Pătrășcanu și manipulările succesive prin care a fost utilizat în rescrierea istoriei în funcție de interesele fiecărei etape a regimului, Lavinia Betea a parcurs peste 70 000 pagini de arhive, o bogată literatură de specialitate și a intervievat ea însăși foști lideri comuniști, foste victime, foști anchetatori. Cazul Pătrășcanu devine astfel o grilă de decodare și de semnificare a totalitarismului de tip comunist și a particularităților acestuia în România.
Prima ediție a acestei cărți, apărută în 2001, la Editura Humanitas, a fost reactualizată în ediția a II-a și în cea actuală cu informații datorate punerii în circuitul public a unor noi documente de arhivă și a unor noi rezultate ale cercetării istoriografice. Ea este din punct de vedere științific o lucrare unică — complexul dosar istoric al anchetei, al procesului și al reabilitării lui Pătrășcanu fiind tratat în viziune psihosociologică —, iar din punct de vedere stilistic, o capodoperă a istoriografiei românești. Mai palpitantă decât lectura unui roman, istoria lui Lucrețiu Pătrășcanu este o tragică și adevărată poveste despre viață și moarte în vremuri de „fractură“ a istoriei și cu ingredientele unui policier de succes: spionaj, conspirații, trădări, combinații, agenți dubli, misiuni provocatoare și dramatice răsturnări de situații. Lucrețiu Pătrășcanu. Moartea unui lider comunist a fost distinsă cu premiul Academiei Române pentru istorie (2003).
Lavinia Betea este absolventă a Facultății de Istorie-Filozofie, secția Filozofie-Istorie și doctor în psihologie la Universitatea „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca. Actualmente, este profesor de psihologie socială și politică la Universitatea „Aurel Vlaicu“ din Arad, șefa departamentului Istorie Recentă la Adevărul Holding și redactor-șef al Revistei Internaționale de Psihologie Politică Societală. APARIȚII EDITORIALE: Povești din Cartierul Primăverii, Curtea Veche Publishing, București, 2010; 21 august 1968 — Apoteoza lui Ceaușescu (coord.), Editura Polirom, Iași, 2009; Psihologia politică — o disciplină societală (coord. Lavinia Betea, Alexandre Dorna), Curtea Veche Publishing, București, 2008; Partea lor de adevăr, Editura Compania, București, 2008; Bărbați și femei. Întâlniri cu Serge Moscovici, Editura Fundației Culturale Române, București, 2007; Am făcut Jilava în pantofi de vară. Convorbiri cu Ioana Berindei, Editura Compania, București, 2006; Mentalități și remanențe comuniste, Editura Nemira, București, 2005; Linul balans al memoriei, Editura Fundației Culturale „Ioan Slavici“, Arad, 2002; Lucrețiu Pătrășcanu. Moartea unui lider comunist, Editura Humanitas, București, 2001; Premiul Academiei Române, 2003; ediția a II-a, Curtea Veche Publishing, București, 2005; Psihologie politică. Individ, lider, mulțime în regimul comunist, Editura Polirom, Iași, 2001; ediția a II-a, Editura Concordia, Arad, 2007; ediția a III-a, Editura Universității „Aurel Vlaicu“ Arad, 2009; Convorbiri neterminate. Corneliu Mănescu în dialog cu Lavinia Betea, Editura Polirom, Iași, 2001; prefață, selecție a textelor și note la cartea lui Paul Sfetcu 13 ani în anticamera lui Dej, Editura Fundației Culturale Române, București, 2000; Alexandru Bârlădeanu despre Dej, Ceaușescu și Iliescu, Editura Evenimentul Românesc, București, 1997; Maurer și lumea de ieri. Mărturii despre stalinizarea României, Editura Fundației „Ioan Slavici“, Arad, 1995; ediția a II-a, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000; Sfârșitul libertății, Editura Mirton, Timișoara, 1993.
|