Paradoxul creşterii unei firme

În cel mai bun caz, numai o companie din zece e capabilă să susţină în timp o creştere profitabilă. Şi totuşi, pieţele de capital pretind ca toate companiile să crească şi le pedepsesc fără milă pe cele care eşuează. Dar de ce este creşterea constantă şi substanţială atât de dificil de obţinut? Surprinzător, nu e din cauza lipsei de idei bune sau de manageri capabili. ªi nici din cauza unor clienţi prea nestatornici sau a inovaţiei imprevizibile.
Iniţiativele de afaceri eşuează — afirmă Clayton M. Christensen şi Michael E. Raynor — deoarece firmele îşi spoliază în mod nechibzuit propriul potenţial disruptiv, înainte ca ideile noi cu adevărat bune să apuce măcar să prindă contur.
Cartea de faţă arată cum pot companiile să rezolve această dilemă, creând ele însele disrupţii de piaţă, în loc să se lase distruse de acestea.
Bazându-se pe ani de cercetări aprofundate şi pe exemple concrete din multe companii mari, autorii afirmă că inovaţia poate fi un proces predictibil, care să determine în final creşterea profitabilă şi sustenabilă.
Christensen şi Raynor identifică, mai întâi, forţele care-i împing pe manageri să ia decizii inoportune tocmai în procesul de închegare a noilor idei de afaceri. Apoi, autorii pun la dispoziţia managerilor un nou cadru de lucru, destinat să-i ajute pe aceştia în demersul de creare a condiţiilor potrivite, la momentul potrivit. În cele din urmă,  disrupţia astfel realizată va avea succes.
Iată câteva dintre problemele la care această carte dă soluţii:
— Cum ne dăm seama dacă o idee are potenţial disruptiv sau nu?
— Ce situaţii concurenţiale avantajează companiile stabile şi care îi favorizează pe nou-veniţi?
— Ce segmente de consumatori vizăm mai întâi, dacă avem o ofertă inedită?
— Ce activităţi ar trebui externalizate şi care ar trebui păstrate în interiorul companiei?
— De unde ar trebui să provină banii cu care finanţăm o nouă afacere?
— Cum alegem cei mai potriviţi manageri, pentru a pune în practică noua idee?
— Cum ne poziţionăm pe piaţă acolo unde vor fi profiturile în viitor?
Dezvăluind principii contraintuitive, care vă vor schimba pentru totdeauna perspectiva asupra inovaţiei, această carte de referinţă în literatura economică internaţională vă arată cum puteţi crea un motor de creştere disruptivă, menit să alimenteze perpetuu succesul oricărei companii.

„O arte fascinantă; Inovaţia ca soluţie în afaceri e pentru cititori ca o cutie cu bomboane...“
New York Times

„Inovaţia ca soluţie în afaceri învaţă firmele cum să devină vânător, în loc de pradă. “
Newsweek

„Gândire originală din abundenţă... un adevărat manual pentru managerii care vor să iniţieze disrupţia de piaţă, şi nu să fie nimiciţi de aceasta. “
Financial Times

„Această carte se ridică la înălţimea promisiunilor: e mai mult decât o lectură captivantă, datorită rigorii logice şi clarităţii recunoscute a lui Christensen; e un instrument preţios pentru orice întreprinzător. “
Fast Company

„Accesibil şi riguros; un manual de supravieţuire pentru managerii corporatişti... sfaturi pătrunzătoare, care vin exact în momentul potrivit, pentru o economie care încă se mai luptă să-şi revină. “
BusinessWeek

„Un bestseller provocator... “
Business 2.0

„Un adevărat ghid, în ceea ce priveşte inovaţia din interiorul marilor companii. “
USA Today

„O carte profundă. “
Fortune

„Autorii au anticipat următorul val... “
CIO Magazine

„Inovaţia ca soluţie în afaceri oferă un mare număr de exemple concrete. “
San Jose Mercury News

„Un model promiţător pentru elaborarea inovaţiei. “
Toronto Globe and Mail

„Inovaţia ca soluţie în afaceri  trasează sinuosul drum pe care trebuie să-l parcurgă acele companii mature care vor să se reinventeze. “
Washington Post

„O perspectivă inteligentă, receptivă (şi adesea contra-intuitivă) asupra inovaţiei. “
Miami Herald

„Stimulativă şi profitabilă. “
Publishers Weekly

CLAYTON M. CHRISTENSEN este arhitectul conceptului de „inovaţie disruptivă“, fiind considerat de multă vreme drept unul dintre cei mai importanţi teoreticieni în domeniul inovaţiei. E un cunoscut orator şi consultant, activând şi ca membru în consiliile de administraţie ale unor mari companii din SUA.
În 1975, Christensen a obţinut o diplomă în economie la Brigham Young University. În 1977, a finalizat un masterat de doi ani la Oxford University, iar în 1979 a absolvit programul MBA de la Harvard Business School. În 1983, sub administraţia Ronald Reagan, a fost selectat pentru a lucra în cadrul programului guvernamental anual White House Fellow, iar în 1992, şi-a încheiat studiile doctorale în domeniul Administrării Afacerilor, efectuate la Harvard Business School.
Anterior revenirii sale în viaţa academică de la Harvard, Christensen a deţinut funcţia de Chairman & President la CPS Corporation (o firmă din domeniul ştiinţei materialelor, pe care a fondat-o împreună cu câţiva profesori de la MIT). De asemenea, a fost membru al conducerii firmei Boston Consulting Group. Ulterior, a devenit consultant pentru echipele manageriale ale multor corporaţii renumite în lume.
În prezent, Clayton M. Christensen deţine titulatura de Robert and Jane Cizik Professor şi predă disciplina Administrarea Afacerilor la Harvard Business School. Lucrează în departamentele de Management Tehnologic şi Operaţional şi Management General din cadrul acestei şcoli. Cercetările şi preocupările sale didactice se axează pe managementul inovaţiei tehnologice şi pe identificarea de noi pieţe pentru noile tehnologii.
Pentru lucrările publicate de-a lungul timpului, Christensen a fost distins cu numeroase premii academice. În 1997, a primit Global Business Book Award pentru cartea The Innovator’s Dilemma.

MICHAEL E. RAYNOR este un remarcabil cercetător, autor, consultant şi orator, fiind specializat în strategii corporatiste pentru evaluarea şi reducerea riscurilor, dar şi pentru generarea de venituri. În cercetările şi scrierile sale, dar şi în activitatea practică, Raynor s-a focalizat asupra inovaţiei şi strategiei în afaceri, explorând provocarea de a păstra succesul unei firme prin inovaţie, dar şi modalităţile de a face faţă şi a exploata solicitările în permanentă schimbare ale mediului concurenţial de afaceri.
În 1990, Raynor a obţinut o diplomă în filozofie la Harvard College. În 1994, a absolvit cursul MBA de la Richard Ivey School of Business, iar în 2000, a obţinut titlul de doctor la Harvard Business School, specializându-se în Administrarea Afacerilor.
Ulterior, Raynor s-a implicat în activitatea academică în calitate de profesor la Richard Ivey School of Business din London, Canada, predând în cadrul programelor MBA şi Executive Education.
În prezent, Michael E. Raynor este director al Deloitte Research. De-a lungul timpului, a lucrat cu unii dintre cei mai importanţi clienţi ai firmei, corporaţii internaţionale de top, provenind din multe domenii de activitate — telecomunicaţii, media şi divertisment, sănătate, farmaceutice, aparatură medicală, IT hardware şi software, servicii financiare şi energie electrică.
Raynor este autor şi coautor al multor capitole din diverse cărţi şi al unor articole apărute într-o serie de publicaţii prestigioase, precum Harvard Business Review.