„Un volum scris de un fost ministru de Externe are un potenţial defect: stă sub semnul ambiguităţilor, al sugestiilor voalate, al lecturii printre rânduri, nu al afir­ma­ţiilor desluşite. Volumul lui Adrian Cioroianu desfide clişeul. Autorul e tranşant, aplicat şi adeptul vorbirii (geopolitice) pe şleau. În plus, mai are o incontestabilă calitate: conturează, tacit, un proiect strategic faţă de un spaţiu la care ne-am raportat de multe ori defazat şi ineficace.“

Dan Dungaciu
prof. univ., Universitatea Bucureşti
(autor al volumului Cine suntem noi? Cronici de la Est de Vest, 2009)

„Adrian Cioroianu face o radiografie minuţioasă a finalului URSS şi a evoluţiilor turbulente din fostele ei colonii – azi state independente. Istoric riguros şi publicist talentat, cum puţini se manifestă în spaţiul profesiei sale, înarmat acum şi cu experienţa de ministru de Externe (adică de actant, nu numai de reflector), autorul reuşeşte să transmită publicului senzaţia de participare directă la eveniment. Geopolitica Matrioşkăi, amplă ca întindere şi ambiţioasă ca proiect analitic, reprezintă o contribuţie extrem de utilă şi necesară articu­lării unei politici active şi proactive a României în Est.“

Vitalie Ciobanu
scriitor, redactor-şef al revistei Contrafort din Chişinău
(autor al volumului Anatomia unui faliment geopolitic: Republica Moldova, 2005)

Geopolitica Matrioşkăi este primul volum al unei lucrări dedicate isto­riei recente a Rusiei postsovietice şi a spaţiului pe care strategii de la Moscova îl numesc vecinătatea imediată a Rusiei actuale (un sino­nim pentru o parte a sferei de influ­enţă pe care Rusia doreşte să şi-o menţină în noua ordine mondială).

Sunt analizate aici dosare precum (i) anii de final ai istoriei URSS şi tranziţia de la conducerea peres­troikistă a lui Mihail Gorbaciov la leadership-ul rusesc al lui Boris Elţîn; apoi (ii) criza morală a Rusiei din anii ’90, ca şi (iii) eforturile ei de ripostă prin influenţarea conflictelor dintre Armenia şi Azerbaidjan (Nagorno-Karabah), din Georgia (Osetia de Sud şi Abhazia) şi din Republica Moldova (Transnistria). Sunt incluse (iv) o analiză a relaţiilor dintre putere şi opoziţie pe noua scenă politică a Rusiei, ca şi (v) un capitol dedicat situaţiei presei ruseşti. În egală măsură, Geopolitica Matrioşkăi tratează şi (vi) aspecte ale relaţiilor Rusiei cu vecini precum Ucraina (revoluţia portocalie din 2004 sau crizele gazului din 2005–2009), Republica Moldova (de la con­flic­tul din Transnistria şi până la ale­gerile din aprilie 2009), România sau Ţările Baltice.

Volumul al doilea al acestei lucrări, în continuarea celui de faţă, va fi focalizat pe (i) guvernarea Boris Elţîn, caracterizată prin discre­panţa dintre mijloacele reduse şi ambiţiile perene ale Rusiei, şi (ii) pe cele două mandate ale sistemu­lui Putin, inclusiv gesturile de forţă pe care Rusia le-a făcut după anul 2000 în diverse domenii şi în diverse arii geografice. Un capitol aparte va analiza (iii) suportul energetic al ambiţiilor geopolitice ruseşti. Volumul va urmări îndea­proape (iv) relaţiile Rusiei cu Statele Unite ale Americii şi (v) cu NATO, precum şi (vi) relaţiile cu Uniunea Europeană, cu accent pe state precum Marea Britanie (inclusiv cazul Litvinenko) sau Germania. În egală măsură, volu­mul va propune o continuare detaliată a analizei, din perspectiva istoriei recente dar şi a dinamicii prezentului, a (vii) relaţiilor Rusiei cu România, cu Ucraina, cu (viii) Georgia şi Ţările Baltice, cu (ix) statele Asiei Centrale şi (x) cu un vecin precum China, ale cărui putere şi influenţă sunt în creştere.