Cruciada împotriva Sfântului Graal reprezintă una dintre cărţile de referinţă care au marcat ani de-a rândul literatura conspiraţionistă şi pe cea ocultă. Pornind de la legenda catarilor şi de la posibilul rol pe care aceştia l-au jucat în istoria Graalului, celebrul medievist Otto Rahn a întreprins un studiu amănunţit, în care îmbină rezultatele cercetărilor sale arheologice în sudul Franţei cu interpretările mistice ale unor opere precum Parsifal sau Lohengrin.

Dezvăluirile se ţin lanţ, iar cititorul asistă la aglutinarea subtilă, dar spectaculoasă a unor vechi legende (precum cea despre lâna de aur) cu fapte istorice plasate acum într-o lumină nouă (cruciadele, lupta Bisericii Catolice împotriva catarilor, acţiunile Cavalerilor Templieri). O carte bine documentată şi tulburătoare despre unul dintre cele mai bine păzite secrete din istorie, în jurul căruia s-au ţesut intrigi nenumărate şi speculaţii mai mult sau mai puţin întemeiate.

OTTO RAHN s-a născut în Michelstadt, Germania, în 1904. După ce şi-a obţinut diploma în filologie, în 1924, a făcut cercetări în peşterile din sudul Franţei, căutând dovezi în sprijinul teoriei sale conform căreia catarii fuseseră ultimii custozi ai Graalului. Îndemnat de Himmler să devină membru al SS-ului, ca arheolog şi istoric, Rahn a fost repede dezamăgit de direcţia spre care se îndrepta ţara sa şi şi-a dat demisia în 1939.

A murit în acelaşi an, cauza oficială a morţii fiind sinuciderea.