Constantin Constante: Ce sentimente animă oare această masă de oameni care furnică prin toate părţile? Ce gânduri o fi având despre noua stare de lucruri ce se căzneşte peste ruinele lumii vechi să clădească o lume nouă? Cum se răsfrâng în creierul mujicului rus din care este compusă imensa majoritate a acestei armate, astăzi în debandadă, aceste cuvinte care se repetă la fiecare pas: dictatura proletariatului; acest mujic care, până la revoluţie, nu avea despre orânduiala lumească decât două noţiuni sumare: Dumnezeu în cer şi Ţarul pe pământ? Există, ce e drept, o mişcare socialistă şi chiar una anarhistă. Dar ambele erau apanajul unui număr restrâns de intelectuali şi până la un punct şi al unui număr de muncitori din cele câteva centre industriale, care însă în imensitatea teritorială a Rusiei puteau fi socotite ca nişte oaze, fără prea mare însemnătate. Prin ce minune acest mujic rus, născut şi crescut în tradiţia monarhismului celui mai ortodox şi în ortodoxismul cel mai mistic, a fost câştigat de doctrina comunismului internaţional, realizându-se - în 24 de ore - în jurul Partidului Bolşevic din propaganda căruia n-a reţinut decât doi termeni: "tovarăş" şi "republică"?

CONSTANTIN S. CONSTANTE (1877, Skopje–1964, Bucureşti). Scriitor şi ziarist care a contribuit prin scrierile sale la cunoaşterea istoriei, culturii şi a obiceiurilor popoarelor din Balcani în mijlocul cărora a trăit în Macedonia natală şi mai ales a românilor de la sud de Dunăre. A lucrat în diplomaţie în funcţia de cancelar-interpret la Legaţia României de la Belgrad (1906–1908). Cunoaşterea mai multor limbi străine i-a permis să acceadă în funcţia de şef al Serviciului Presei şi Interpreţilor de pe lângă Direcţia Siguranţei Generale a statului (1908–1916). Dintre lucrările sale amintim: Spre Albania. Impresiuni. Obiceiuri. Moravuri (Bucureşti, 1905); Comerţul nostru cu Orientul; Românii din valea Timocului şi a Moravei (conferinţă, Bucureşti, 1928); romanul Haiducii Pindului (Bucureşti, 1937); Amintiri din Macedonia (Bucureşti, 1939); Din trecutul oraşului Salonic, Capitala Macedoniei. Amintiri (Bucureşti, 1942); Românii din Timoc, 3 volume (Bucureşti, 1943) - culegere de izvoare despre românii din dreapta Dunării, editată în colaborare cu A. Golopenţia şi premiată de Academia Română.