Registrul Cenzurii mi-a relevat multe lumini şi, mai ales, umbre din culisele lumii politice a acelor ani. S-a conturat faţa ascunsă marelui public a politicienilor vremii. Mulţi dintre ei ahtiaţi după posturi şi favoruri regale, în stare de a abdica şi de la minime conduite de demnitate în perspectiva unei ascensiuni şi a unei cariere.
Nu am urmărit un scenariu anume. Materialul documentar s-a structurat aproape de la sine. Din fragmente disparate, din informaţii răspândite în felurite locuri, reunindu-le, s-a născut povestea acestor luni şi ani de la Cenzură. Aproape singură s-a născut. Eu nu am făcut decât să o transcriu.

Ioan Lăcustă s-a născut la 15 septembrie 1948.
Studii: Facultatea de Limba şi Literatura Română, Bucureşti, 1972. Redactor la revista Magazin istoric, din 1972. Membru al Uniunii Scriitorilor din România (1990).

Volume publicate:
Desant ’83, antologie colectivă de proză scurtă (debut), Cartea Românească, 1983;
Cu ochi blânzi, proză scurtă, Cartea Românească, 1985; Premiul Uniunii Scriitorilor; Premiul special al revistei Luceafărul;
Linişte, proză scurtă, Cartea Românească, 1989;
Calendarul de nisip, roman, Editura Militară, 1990; Premiul „Ion Creangă“ al Academiei Române;
În şoaptă, proză scurtă, Cartea Românească, 1998;
Zece alegeri interbelice. 1919–1937. Cine a câştigat?, Editura PRO, 1998;
41 de luni care au schimbat România. 23 august 1944–30 decembrie 1947, apărut 2000; Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti;
Cartea lumânării, versuri, Editura Rafet, 2001;
Fără Caragiale, proză scurtă, Editura Albatros, 2001;
De la o unire la alta, 1859–1918. Memorie sau memorialişti, Editura Albatros, 2005.

Volume apărute la Curtea Veche:
Gheorghe Mârzescu, Fapte şi impresii zilnice. 1917–1918, ediţie îngrijită şi note, 2004;
1948–1952. Republica Populară şi ROMÂNIA, 2005;
După vânzare, roman, 2005; Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti;
Timpul iluziilor. Pagini din memorialişti interbelici, (selecţie, prezentări şi note), 2006.