Cartea neagra
de Orhan Pamuk

Un tanar avocat pornit in cautarea sotiei sale disparute patrunde pe nesimtite in cotloanele tulburi ale istoriei moderne a Turciei, dar si ale propriei vieti, parcurgand treptele unei initieri halucinante, care oscileaza intre realitate si fictiune
Cartea Neagra, un autentic arabesc pamukian, intesat cu asasinate, piste false, aluzii la filme turcesti si americane, digresiuni pe tema misticii islamice, a descifrarii simbolisticii de pe chipurile umane si a mestesugului confectionarii de manechine. O poveste plina de mister si melancolie, cu personaje care apar si dispar, lasandu-si in urma tainele, intr-o lume labirintica si nelinistitoare, faurita din visuri imposibile si din cosmaruri staruitoare...
„Un vartej fascinant, dificil si misterios. O energie inepuizabila…“ (Lire)

Zapada
de Orhan Pamuk

„Romanul zugraveste in mod stralucit atat cruzimea si intoleranta fundamentalistilor islamici, cat si cruzimea si intoleranta exponentilor statului laic turc. Mai important este, totusi, faptul ca Pamuk a creat personaje credibile, atasante care reprezinta ambele tabere ale acestei falii si ca a dat glas in mod convingator maniei si frustrarii care le anima. Nu este vorba de monstri, ci de oameni obisnuiti care au, de fapt, cu mult mai multe in comun decat ar fi dipusi sa admita.” (Michael McGaha, The Los Angeles Times)

„Este un Pamuk nastrusnic, postmodern, autor al romanelor Fortareata alba si Ma numesc Rosu, care face aluzii lapidare la Oedip, Robespierre, Stendhal, Mallarmé, Turgheniev, Dostoievski si Conrad. Dar dincolo de trimiterile sale la poezia romantica, la teatrul politic si la relatia antropologica dintre marxism-leninism si nationalismul antioccidental, Zapada este scrisa, printre altele, de un barbat care a avut neplaceri pentru ca a sustinut drepturile kurzilor si pentru ca a contestat sentinta religioasa formulata de Iran la adresa lui Rushdie.” (John Leonard, Harper’s)

„Intr-o zi am citit o carte si intreaga mea viata s-a schimbat.“ - fraza de debut a Vietii celei noi (romanul cu reputatia celei mai rapid vandute carti din istoria Turciei) deschide poarta unui periplu romanesc halucinant, parte thriller intelectualist, parte poveste de dragoste, ce ne conduce spre tainele vietii si ale mortii.
Prins intre enigmatice conspiratii bizantine si texte de un magnetism hipnotic, tanarul student Osman strabate neobosit drumurile primejdioase din stepele Anatoliei — un univers bizar, bantuit de vieti spulberate, autobuze demente, oameni osteniti, incaperi paraginite, panouri de publicitate coscovite, litere sterse, stafii...
O meditatie despre Carte si rosturile ei, despre realitate si fictiune, despre destin si intamplare, despre metamorfozele sinelui si identitatile noastre schimbatoare.
„Un roman halucinant si straniu... ce navigheaza de la saradele intelectualiste borgesiene catre lirismul mirific al lui Gabriel Garcia Marquez.“ (Wall Street Journal)

Colectia: Byblos

Un Istanbul nelinistit si crepuscular la sfarsit de epoca otomana... Pe malurile Bosforului, lumea fascinanta a miniaturistilor bantuita de crime misterioase... Un roman coborat dintr-un covor oriental, demn de O mie si una de nopti... O fantezie, un puzzle filozofic la limita dintre Occident si Orient...
„Impletirea intrigii umane cu cea filozofica este foarte asemanatoare cu Numele trandafirului, asa cum asemanatoare sunt si inceputul lent, dens, precum si acumularea inexorabila a faptelor… Dar, in opinia mea, romanul lui Pamuk este de departe cel mai bun… Mai mult decat orice alta carte care imi vine in minte, el nu surprinde numai contradictiile Istanbulului de ieri si de azi, ci si frumusetea sa extraordinara, atemporala. “ (Maureen Freely, New Statesman)