|
"Pe față
... somn, natură moartă cu natură. O treime din viață dormim. Sfîntă bucată! Și apoi, mai tot timpul cînd nu sîntem treji, dormim inconștient. Și nu știm să vorbim despre somn, și somnul nu intră în calendare. Dar pînă cînd ignorarea asta ce, izolîndu-l, îl nedreptățește pe el de somn?Pînă acum. Călindarul de noapte apare ca să umple această lacună - căci orișicît de diferiți am fi, trebuie să fim de acord - nu? - cînd încercăm să aruncăm o rază în nopțile noastre adînci și în somnul lor. Să fim, deci, ca moșii și strămoșii noștri, să fim contra-exemple! Noi, românii, sîntem dați naibii, dar sensibili la agheasmă. De aceea, nu am convertit pe nimeni. Dar acum, că ne-am mutat la marginea Neuropei, ar fi bine să ne cunoaștem resursele noastre subterane încă neexploatate, ca să ne occidentalizăm cu totul, începînd din străfunduri, nu ca bicisnicii. Petrolul s-a dus la răsărit, placenta, la vest, împreună cu mulți care s-au hrănit dintr-însa pe cînd nici virgini nu erau încă, iar speranțele ni s-au dus pe apa sîmbetei, unde or fi făcînd plajă într-un week-end negru. Somnul însă ne este o resursă încă neatinsă, care acum poate fi naționalizată, ca să fie privatizată mai apoi (să fim înțeleși - nu visul, ci somnul, care e leagănul și opusul lui). De aceea apare Călindarul de noapte. Și de altele, de pildă, ca să nu ne mai scuzăm activ că sîntem leneși ziua; căci somnul, adică diferența între întuneric și tare, e atuncea cînd nu mai e loc de lene. Cum noaptea e mai mult decît somnul, Călindarul vă stimulează să vă treziți în puterea sus-numitei, sau deîndată ce i-a trecut puterea, pentru a vă nota visele, bune sau rele, și întîmplările care v-au cutreierat pe întuneric. Aceste notițe, fir-ar individuale! În loc să treceți prin neplăcerea de a le comunica verbal celorlalți (curată violență!) sau de a le transmite prin varii scrieri, cum ar fi în jurnale ori corespondență (ce obscenitate!), dacă le strîngeți la loc uscat, întunecos și rece, le puteți transmite indirect familiei și prietenilor, întărind astfel legături care, în somn, de regulă, se dezleagă și pot produce dezbinări de înstrăinare în timpul zilei. Aceste noptițe pot fi mai tîrziu negociate precum cărțile de Pokémon, interpretate de psihiatri, recompensate de serviciile de securitate, ori - lăsate în pod - descoperite de nepoți sau de hoți de vise. În plus, la începutul fiecărei luni, Călindarul sugerează elementele unui meniu ce își trage ființa din relația ancestral-absurdă dintre români și hrană. Fie păpizza în somn (și cina a mai faină) evenimentul în jurul căruia ne împăcăm toți cu toți, ca în viața de zi cu zi."
Călin-Andrei Mihăilescu s-a născut în 1956 la București. A absolvit Facultatea de Litere, Universitatea București (secția română/spaniolă) în 1981, iar diploma de masterat și-a luat-o în 1989. În 1992 obține Doctoratul în literatură comparată la Universitatea din Toronto. A ocupat diverse funcții universitare în Canada și în alte țări occidentale. În prezent este Associate Professor (spaniolă, literatură comparată și teorie critică) la University of Western Ontario (London, Canada). Din 1997 este editor al revistei Asociației Internaționale de Literatură Comparată: Literary research/Recherche littéraire. În 1994 a obținut Premiul pentru literatură "John Charles Polanyi", decernat de Guvernul Provinciei Ontario. În ce privește cărțile lui Călin Mihăilescu, acestea abordează autori reprezentativi pentru secolele 1617 sau pentru epoca modernă, literați, filosofi și teologi. Iată cîteva titluri: Ars rhetorica (Carleton University, 1996), Fiction Updated. Theories of Fictionality in Contemporary Criticism (University of Toronto Press, 1996/1997), J. L. Borges. This Craft of Verse (Harvard University Press, 2000). Pe lîngă acestea, a publicat numeroase articole, eseuri și recenzii în limbile engleză, franceză, română și spaniolă, în reviste academice și literare occidentale (Style, Canadian Review of Comparative Literature, Semiotica, Literary Research/Recherche littéraire, Exquisite Corpse, Texte, Surfaces, The Comparatist) și românești (Agora, Amfiteatru, Cahiers roumains d'études littéraires/Euresis, Contrapunct, Curentul, Cuvîntul, Dialog, Dilema, Revista de istorie și teorie literară, România literară, Viața românească, Vineri etc.) Problemele intelectuale care l-au preocupat sînt cele legate de ironie, literatură și teologie mistică, utopie/distopie, istoria gîndirii politice, filosofia ficțiunii, fundamentele metafizice ale retoricii, estetică, teoria filmului, istoria religiilor, dependență, exil, mit, umor, tragedie etc. A desfășurat o activitate radiofonică intensă între 1986 și 1990, apoi sporadică la BBC, Radio Europa Liberă, CBC etc.
|